Alberto Vazquez Figueroa - Ochii tuaregului

Alberto Vázquez-Figueroa este un cunoscut scriitor spaniol, născut la 11 octombrie 1936 în Santa Cruz de Tenerife (Insulele Canare). A început să scrie la vârsta de 14 ani, primul său roman numindu-se "Arena y viento", cunoscând faima ca și scriitor după mai mulți ani, atunci când publică romanul "Ébano", care are ca subiect comerțul cu sclavi din Africa.

A publicat peste 80 de cărți, a scris 17 scenarii de film și peste zece mii de articole. Nouă dintre romanele sale au fost adaptate pentru marele ecran, fiind unul dintre cei mai citiți autori spanioli din lume. Dintre lucrările sale s-au remarcat: seriile Tuareg - compusă din romanele "Tuareg" (1980), "Ochii tuaregului" (2000) si "Ultimul tuareg" (2014); Océano - compusă din romanele "Océano" (1984), "Yaiza" (1984), "Maradentro" (1985); Piratas - compusă din romanele "Piratas" (1996), "Negreros" (1996), "León Bocanegra" (1998); Cienfuegos - compusă din romanele "Cienfuegos" (1987), "Caribes" (1990), "Azabache" (1991), "Montenegro" (1992), "Brazofuerte" (1993), "Xaraguá" (1993), "Tierra de Bisontes" (2006), "Memorias de Cienfuegos" (2021); romanele: "Manaos" (1975), "Ébano" (1975), "El perro" (1989), "La ordalía del veneno" (1995), "Sultana roja" (1998), etc.

Cartea "Ochii tuaregului", publicată în anul 2000, la douăzeci de ani distanță față de primul roman al seriei, "Tuareg", continuă povestea lui Gacel Sayah, un tuareg care locuiește cu familia sa în deșertul Tenere, într-un mediu atât de ostil încât supraviețuirea devine foarte dificilă.

Dacă în romanul "Tuareg" narațiunea era construită în jurul uneia dintre cele mai vechi și importante reguli de viață ale tuaregilor, aceea că oaspertele trebuie tratat și apărat asemenea membrilor familiei, romanul "Ochii tuaregului" aduce în prim plan o altă valoare, și anume apa. Aceasta este foarte rară și valoroasă, deoarece reprezintă viața.

Familia lui Gacel, depunând un efort titanic, reușește să construiască o mică fântână, din care curge suficientă apă pentru a garanta supraviețuirea lui, a familiei sale și a turmei sale de animale. Într-o zi, la orizont apar nenumărate mașini ce traversează deșertul, fără a respecta pe nimeni și nimic. Este vorba de un eveniment sportiv, raliul Dakar, care are ca punct final capitala egipteană Cairo. Unul dintre participanți, Marc Milosevic, ajunge la fântâna lui Gacel, iar cu o răutate infinită, acesta le otrăvește puțul, singura sursă de apă a familiei, atitudinea lui fiind imposibil de înțeles de către Gacel, codul nescris al tuaregilor spunând că nici măcar dușmanii nu pot fi lăsați să moară de sete.

Dacă pentru milioanele de spectatori din întreaga lume raliul Dakar este unul dintre principalele evenimente sportive ale anului, pentru tuaregi acesta este doar o competiție absurdă, care le devasteaza teritoriul pe care-l stăpânesc de veacuri, amenințând să distrugă una dintre cele mai vechi populații ale lumii orientale. Ca în majoritatea cărților lui Figueroa, tema centrală a cărții este impactul nociv pe care-l are civilizația asupra modului de viață tradițional al unor comunități ce știu să păstreze încă o legătură strânsă cu natura.

"Yves Clos privise la televizor aceleași imagini pe care le văzuse Nene Dupre și nu făcuse nimic. Nu simțise nevoia să salveze viețile acelor oameni sau să se folosească de nenumăratele sale relații pentru a organiza un 'pod aerian' asemănător cu cel pe care îl organiza acum; iar când, singur, avea să se gândească la cât de delăsător fusese, fantomele acelor nefericiți aveau să vină să-l întrebe de ce nu se agitase pentru ei așa cum făcuse pentru o mână de motocicliști idioți."

Cartea "Ochii tuaregului" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Polirom (2007) și Polirom (2022).