Alfred Binet s-a nascut la 8 iulie 1857 in orasul Nisa, Franta, si a murit la 18 octombrie 1911 la Paris. A fost un psiholog francez considerat unul dintre fondatorii psihologiei moderne si unul dintre pionierii studiului stiintific al inteligentei umane. Provenea dintr-o familie cultivata: tatal sau era medic, iar mama pictorita. Dupa separarea parintilor, Binet s-a mutat la Paris impreuna cu mama sa, oras in care si-a continuat studiile. Initial a studiat dreptul si a obtinut o diploma in acest domeniu, dar interesul sau s-a indreptat treptat catre psihologie si stiinte naturale. Formarea sa in psihologie a fost in mare parte autodidacta, fiind influentat de lucrarile unor cercetatori ai epocii, precum Jean-Martin Charcot, cu care a colaborat o perioada la spitalul Salpetriere din Paris, unde se studiau fenomene precum hipnoza si isteria.

In plan personal, Alfred Binet a fost casatorit cu Laure Balbiani, fiica unui cunoscut biolog francez, Edouard-Gérard Balbiani. Cuplul a avut doua fiice, Madeleine si Alice, care au jucat un rol important in cercetarile sale despre dezvoltarea intelectuala a copiilor, deoarece Binet le-a observat sistematic comportamentul si modul de gandire, transformandu-le in subiecte de studiu pentru experimentele sale psihologice. Aceste observatii au contribuit la dezvoltarea interesului sau pentru psihologia copilului.

Prima sa lucrare importanta a aparut in anul 1886 si se intitula „Psihologia rationamentului”, studiu dedicat mecanismelor gandirii si modului in care oamenii rezolva probleme logice. De-a lungul carierei sale a colaborat cu diverse reviste si institutii stiintifice, iar in 1895 a devenit unul dintre fondatorii revistei L’Annee Psychologique, una dintre cele mai importante publicatii de psihologie din Franta. In aceeasi perioada a fost numit director al Laboratorului de Psihologie Experimentala de la Sorbona, unde a desfasurat cercetari privind inteligenta, memoria si procesele cognitive.

Printre lucrarile sale importante se numara „Psihologia rationamentului” (1886), in care Binet analizeaza modul in care se formeaza judecatile si rationamentele logice. Lucrarea reprezinta una dintre primele incercari de a studia experimental procesele gandirii. O alta carte semnificativa este „Dedublarea personalitatii si inconstientul”, in care autorul exploreaza fenomenele psihologice legate de personalitate, hipnoza si manifestarile inconstientului, teme intens discutate in psihologia de la sfarsitul secolului al XIX-lea. In „Sufletul si corpul”, Binet abordeaza relatia dintre procesele psihice si cele fiziologice, discutand modul in care activitatea mentala este legata de functionarea organismului. Cartea reflecta interesul epocii pentru raportul dintre spirit si materie si pentru explicarea stiintifica a fenomenelor psihice.

O lucrare de mare importanta pentru pedagogie este „Ideile moderne despre copii”, publicata la inceputul secolului XX, in care Binet prezinta rezultatele cercetarilor sale asupra dezvoltarii intelectuale a copiilor. In aceasta carte sustine necesitatea unei educatii adaptate nivelului de dezvoltare al elevilor si critica metodele rigide de invatamant existente la acea vreme. Ideile sale au influentat reformele educationale si dezvoltarea psihologiei scolare.

Alfred Binet este cunoscut mai ales pentru dezvoltarea, impreuna cu colaboratorul sau Theodore Simon, a primei scari de masurare a inteligentei copiilor, cunoscuta sub numele de testul Binet-Simon, elaborat in 1905 la solicitarea Ministerului Educatiei din Franta. Acest test avea scopul de a identifica elevii care aveau nevoie de sprijin educational special si a reprezentat baza pentru dezvoltarea ulterioara a testelor de inteligenta utilizate in intreaga lume.

Opera si activitatea lui Alfred Binet au fost primite cu interes in mediile stiintifice ale epocii. Cercetarile sale au contribuit decisiv la transformarea psihologiei intr-o disciplina experimentala si la dezvoltarea psihologiei educatiei. Criticii si istoricii psihologiei il considera astazi una dintre figurile fundamentale ale domeniului, iar ideile sale despre inteligenta si despre studiul dezvoltarii copilului continua sa influenteze cercetarea psihologica si practica pedagogica moderna.

Opere: Sufletul si corpul, Dedublarea personalitatii si inconstientul, Ideile moderne despre copii, Psihologia rationamentului, Idei noi despre copii.