Ana Maria Sandu - Din amintirile unui Chelbasan

Ana Maria Sandu este o scriitoare română contemporană, cunoscută pentru proza ei introspectivă, cu accente autobiografice și stil sobru, minimalist. Este autoarea mai multor romane și volume de proză scurtă, dar și jurnalist cultural.

Cartea "Din amintirile unui Chelbasan", publicată pentru prima oară în anul 2003, este o lucrare atipică în peisajul literaturii române contemporane, combinând autoficțiunea cu o poetică minimalistă, în care fiecare cuvânt pare atent ales. Romanul este alcătuit din trei poeme în proză care reconstituie, cu o sensibilitate aparte, etapele intime și nevăzute ale unei copilării trăite la periferia societății. Pe parcursul cărții, cititorul este purtat printr-un colaj de amintiri, reflecții și senzații care dau forma unei identități în formare. Proza este scurtă, fragmentară, dar foarte densă emoțional. Volumul are în prim-plan o fetiță poreclită "Chelbasan", care trăiește experiențe de marginalizare, rușine și neînțelegeri într-un mediu unde tandrețea e rareori exprimată. Titlul însuși portretizează o imagine jenantă, o poreclă care devine stigmat și, în același timp, punct de plecare pentru explorarea identității feminine. Limbajul este simplu, aproape brutal uneori, dar tocmai această austeritate aduce autenticitate, textul fiind fără decorațiuni sau explicații inutile - doar fapte, stări și gânduri nerostite. Un element-cheie în carte este complexul corporal, părul tuns foarte scurt devenind un simbol al unei feminități absente sau în formare, al unei vulnerabilități pe care copilul nu o înțelege, dar o simte profund. Chelbasan nu este doar un numere caraghios, ci o identitate impusă, care schimbă modul în care personajul se vede pe sine și este văzut de ceilalți. O altă temă importantă este trezirea sexualității - timidă, neînțeleasă, marcată de ambiguitate și rușine. Relația cu cealaltă fată, colegă de bancă, este redată cu o delicatețe rar întâlnită, evitând etichetele și concentrându-se pe emoția brută, pe senzația de "acel ceva ce nu știi cum să definești". Lucrarea Anei Maria Sandu iese în evidență prin curajul de a vorbi despre subiecte care rămân adesea tăcute: rușinea corporală, identitatea fluidă, intimitățile copilăriei, momentele mici care te definesc fără să-ți dai seama. Într-o cultură în care copilul este adesea idealizat, Sandu oferă o viziune lucidă, sinceră și emoționantă asupra vârstei fragede. Volumul este alcătuit din trei poeme în proză, fiecare marcând o etapă diferită din formare identității personajului principal. Primul poem, intitulat "Copilăria", explorează copilăria timpurie a fetei poreclite "Chelbasan". Este perioada în care identitatea i se lipește de această poreclă, născută dintr-un gest umilitor - tunsul chilug. Trauma devine fundalul unei copilării în care diferența e sancționată constant. Relațiile de familie sunt reci sau absente, iar mediul școlar devine locul unde rușinea și nesiguranța se adâncesc, limbajul tăios, dar reținut, redând bine sentimentul de izolare. Al doilea poem al cărții, intitulat "Pubertatea", surprinde tranziția spre pubertate. Aici, protagonista începe să-și perceapă corpul altfel, dar fără înțelegere sau ghidaj. Apar primele neliniști legate de sexualitate, dar sunt amestecate cu frică, confuzie și vinovăție. Relația cu o altă fată de la școală capătă o încărcătură emoțională puternică, care scapă oricărei etichete. Poemul redă foarte bine senzația de a "simți acel ceva ce nu poate fi definit". În ultimul poem, intitulat "Adolescența", vocea narativă este mai matură, dar rămâne fragilă. Adolescența aduce o mai clară conștiință de sine, dar și o presiune socială mai apăsătoare. Chelbasan e prinsă între dorința de apartenență și nevoia de a rămâne fidelă propriilor trăiri. Spațiul devine mai larg - nu mai este doar casa sau școala, ci și exteriorul, orașul, interacțiuni mai diverse. În ciuda acestor deschideri, sentimentul de inadecvare rămâne.

Cartea "Din amintirile unui Chelbasan" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Art (2013) și Paralela 45 (2003).