Andreea Rasuceanu - Vantul, duhul, suflarea

Andreea Răsuceanu este una dintre cele mai importante voci feminine din literatura română contemporană. Este cunoscută pentru modul în care combină analiza intelectuală, sensibilitatea poetică și interesul pentru geografia memorie și a locurilor.

Cartea "Vântul, duhul, suflarea", publicată pentru prima oară în anul 2020, face parte dintr-o trilogie a memorie, alături de "O formă de viață necunoscută" și "Am fost mereu aici", fiind considerată cea mai ambițioasă dintre ele. Romanul pornește de la un eveniment extrem de grav: dispariția unui frontierist care incearca să emigreze via fluviul Dunărea, în anii comunismului. Structura sa este complexă, existând trei planuri narative, fiecare cu voce distinctă - o mărturisire la persoana I (Iolanda), o relatare la persoana I/II (M., fiul) și un plan la persoana a treia (Mihalachi). Romanul explorează teme profunde: trauma generațională, absența - fie a figurii paterne, fie a dragostei materne-, competiția dintre frați pentru afecțiune, dar și relația dintre spațiu/geografie și memorie. Titlul volumului nu este ales întâmplător, el trimițând la o triplă dimensiune a spiritului: vântul - forța invizibilă care modelează lumea, o aluzie la destin; duhul - spiritul ancestral, moștenirea care traversează generațiile; suflarea - respirația vieții, fragilă și efemeră. Prin această triplă imagine, romanul vorbește despre transmiterea invizibilă a traumelor și a memoriei, dar și despre o formă de supraviețuire spirituală. Iolanda este una dintre cele mai puternice figuri feminine din proza contemporană românească: o femeie prinsă între dragoste și vinovăție, între maternitate și abandon. Ea poartă tăcerea unei familii destrămate de comunism și de moarte. M., fiul, caută o explicație pentru absența tatălui său, un frontierist dispărut în apele Dunării. Căutarea lui devine o anchetă identitară, o explorare a memoriei, a vinovăției și a legăturilor nespuse dintre generații. Mihalachi, personajul istoric, întruchipează o formă de continuitate a suferinței. Destinul său - boier exilat în propria țară - oglindește condiția pierderii și a rătăcirii care va marca familia peste decenii. Personajele nu sunt eroi, ci umbre care poartă greutatea tăcerii. Fiecare gest, fiecare amintire devine un act de supraviețuire. Printre temele majore ale romanului se numără: trauma și memoria transgenerațională - tragediile trecutului nu dispar, ci se transmit, uneori inconștient, de la o generație la alta; absența - tatăl mort, iubirea pierdută, patria de negăsit; geografia ca destin - spațiul Dunării, granița, satul "C." nu sunt simple decoruri, ci entități vii care influențează psihologia personajelor; femeia și sacrificiul - Iolanda și celelalte femei din roman reprezintă o genealogie a durerii feminine, de la tăcerea forțată la curajul de a povesti; relația dintre istorie și ficțiune - faptele istorice sunt filtrate prin subiectivitatea memoriei, ceea ce le transformă în mit personal. Răsuceanu scrie într-un limbaj poetic, senzorial, aproape hipnotic. Frazare este amplă, uneori proustiană, plină de ritmuri interioare și repetiții simbolice. Romanul alternează realismul psihologic cu accente de realism magic: vântul care "vorbește", amintirile care prind formă, visul care devine mai real ca prezentul. Timpul și spațiul sunt fluidizate, iar granița dintre viață și moarte, trecut și prezent, real și imaginar, este deliberat estompată. Stilul său nu e facil - dar este profund, fiecare pagină cărând atenție, răbdare și participare emoțională. Romanul a fost foarte bine primit de critica literară, fiind lăudat pentru: construcția narativă sofisticată, proza de o sensibilitate "hipersenzorială"; coerența stilistică și maturitatea tematică. Andreea Răsuceanu reușește să scrie o carte profundă, poetică și emoționantă, "Vântul, duhul, suflarea" fiind un roman despre timp, memorie și rădăcini, despre tăcerea care ascunde iubirea și despre forța de a merge mai departe.

Cartea "Vântul, duhul, suflarea" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Polirom (2020) și Polirom (2023).