Soroc de viata si soroc de moarte

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Alte titluri publicate de același autor:

Erich Maria Remarque - Les exiles Vezi detalii Erich Maria Remarque - Les exiles IN STOC Pret: 30,00 Lei
Erich Maria Remarque - Trei camarazi Vezi detalii Erich Maria Remarque - Trei camarazi IN STOC Pret: 6,00 Lei
Erich Maria Remarque - Pamantul fagaduintei Vezi detalii Erich Maria Remarque - Pamantul fagaduintei IN STOC Pret: 50,00 Lei
Erich Maria Remarque - Trei camarazi Vezi detalii Erich Maria Remarque - Trei camarazi IN STOC Pret: 7,00 Lei
Erich Maria Remarque - Trei camarazi Vezi detalii Erich Maria Remarque - Trei camarazi IN STOC Pret: 7,00 Lei
Erich Maria Remarque - Trei camarazi Vezi detalii Erich Maria Remarque - Trei camarazi IN STOC Pret: 9,00 Lei
Erich Maria Remarque - Arcul de triumf Vezi detalii Erich Maria Remarque - Arcul de triumf IN STOC Pret: 27,00 Lei

Erich Maria Remarque - Soroc de viata si soroc de moarte
Romanul “Soroc de viață și soroc de moarte”,“Zeit zu leben und Zeit zu sterbe”, în limba germană, de Erich Maria Remarque, a apărut în anul 1954, la editura Kiepenheuer & Witsch, din Koln, Germania, fiind un roman construit sub formă ciclică, având începutul și sfârșitul sub forma unui jurnal de război, iar acțiunea propriu-zisă plasată în centrul romanului fiind o poveste de dragoste plină de intensitate.
În România, romanul apare în anul 1966, la editura pentru Literatura Universală, din București, în format cartonat și broșat, iar printre cele mai importante edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Blasco, 1992, în format broșat sau editura Polirom, din colecția Biblioteca Polirom, 2016, în format broșat.
Printre cele mai importante opere semnate de celebrul scriitor german, putem aminti de “Im Westen nichts Neues”, “Nimic nou pe frontul de vest”, 1929, “Der Weg zurück”, ”Întoarcerea”, 1931 sau “Der Himmel kennt keine Günstlinge”, “Cerul nu iartă pe nimeni”, 1961, primele două titluri fiind ecranizate.
Romanul “Soroc de viață și soroc de moarte”, de Erich Maria Remarque reprezintă o construcție aparte pentru literatură, acțiunea fiind croită în așa fel încât să se mențină intensitatea trăirilor personajelor, care transpun din frenezia acelor momente în imaginația cititorului, care este condamnat să trăiască intens fiecare acțiune a personajelor.
Romanul, chiar dacă prezintă viața sumbră a războiului, oferă imagini într-o manieră transpusă în nuanțe poetice, trupurile inerte ale soldaților căzuți la datorie erau în concepția autorului imagini care se îmbinau cu imensitatea naturii, lăsând în urmă un tablou marcant.
Povestea îl prezintă pe Ernst Graeber, personajul principal al operei, care după ce luptase doi ani pe mai multe câmpuri de luptă, în anii ’40, împotriva francezilor, pe câmpul de luptă african, alături de trupele Afrikakorps, dar și în stepele imense rusești, primește o permisie foarte așteptată, plecând spre orașul natal din Germania.
Acesta developează mai multe imagini de-a lungul întoarcerii acasă, având foarte multe întrebări în minte, întrebări legate de familia acestuia, văzându-și casa distrusă de bombardamentele din zonă dar și imagini ale speranței.
Ajuns acasă, acesta o întâlnește pe Elizabeth, care era fiica unui prizonier din lagărul german, un doctor foarte apreciat de societate, având parte împreună de momente de liniște și de credință că totul se va termina cu bine, aceștia având un singur gând, acela de a se retrage în zona Elveției, acolo unde nimic nu era distrus de bombardamente.
În tot acest tablou distrus de război, avem parte de momente de dragoste sau momente romantice, care sunt la limita dintre viață și moarte, totul fiind la limită chiar și în acest moment de răgaz sentimental.
Printre această poveste marcantă de dragoste, apar și momente episodice, care îl fac pe personajul principal să se teamă, fiind complice la ascunderea unui evreu în locuința unui profesor de religie cunoscut de către Graeber, dar și prietenia cu Alfons Binding, un ofițer SS cu care acesta fusese coleg la școală, toate aceste momente fiind trăite cu mare intensitate de către eroul operei.
După toată această perioadă de trei săptămâni, Graeber se întoarce pe câmpul de luptă din Rusia, având în minte o mică speranță, speranța iubirii, însă destinul, după cum ne avertizează și titlul este mult mai dezechilibrat către moarte, imaginea frontului având la orice pas culoarea sumbră a morții.
Opera a fost ecranizată în anul 1958, sub numele de “A time to love and a time to die”, peliculă regizată de Douglas Sirk, avându-i în rolurile principale pe actorii John Gavin, în rolul lui Ernst Graeber sau pe Liselotte Pulver, în rolul lui Elizabeth Kruse.


sus