Henryk Sienkiewicz - Quo vadis
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
„Quo vadis” este unul din cele mai cunoscute romane ale scriitorului polonez Henryk Sienkiewicz. A fost publicat mai întâi în „Gazeta Polska” începând din marie 1895 și continuând până în februarie 1896. I-au urmat alte două gazete, iar apoi a urmat și publicarea în volum, în 1986, în Polonia. Romanul s-a bucurat de un mare succes și a fost una din operele pentru care Sienkiewicz a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1905, fiind primul scriitor polonez care a primit această distincție. De-a lungul timpului, „Quo Vadis” a fost tradus în peste 50 de limbi și retipărit în sute de ediții, fiind considerat unul din cele mai bune romane ale literaturii universale. În România, romanul a fost publicat în peste 20 de ediții, începând cu 1904, când „Quo vadis” a fost tradus prima dată de Editura Biuroului Universal.
Acțiunea romanului se petrece în vremea împăratului Nero (54-68 e.n.) și se concentrează asupra persecuțiilor suferite de creștini în această perioadă. Pentru scrierea romanului, Sienkiewicz a studiat timp îndelungat istoria Imperiului Roman. În acest sens, pe parcursul romanului, sunt evocate mai multe personaje istorice, cum ar fi Petronius, Nero sau Tigellinus și evenimente, poate cel mai important fiind arderea Romei. Titlul romanului invocă, de asemenea, o scenă biblică, aceea când Sfântul Petru îl întreabă pe Iisus Hristos unde se îndreaptă, întâlnindu-l pe acesta după ce fuge din Roma, „Quo vadis, Domine” fiind latinescul pentru „Încotro, Doamne?”.
Romanul debutează cu întoarcerea ofițerului Marcus Vinicius din războiul din est. El se îndrăgostește de o tânără creștină pe nume Ligia, pe care o cunoaște în casa generalului. Merge la unchiul său, Petronius, și împreună cu acesta, pune la cale un plan pentru a o aduce pe femeie la palatul imperial. Astfel, Ligia intră în serviciul unei foste amante a împăratului. Însă în timpul unui banchet, Vinicius persistă în jurul Ligiei, și aceasta îi cere servitorului său, Ursus, să o salveze. Ligia dispare brusc, iar Vinicius merge din nou la unchiul său pentru a-i cere ajutorul. Petronius ia legătura cu un grec pe nume Chilon Chilnides, convins că Ligia se ascunde în tabara creștinilor. În același timp, însă, fiica lui Nero moare, iar Ligia este acuzată că i-ar fi făcut farmace. Vinicius reușește în cele din urmă să o găsească pe Ligia, iar femeia, ascultând de sfatul Sfântului Petru, îl evită pe acesta până când nu se va converti la creștinism. Vinicius este botezat în noua credință de către Sfântul Petru, dar problemele creștinilor se măresc odată cu arderea Romei de către Nero, care aruncă vina asupra creștinilor. Vinicius și Ligia se văd din nou despărțiți, represiunile asupra creștinilor cresc, iar Petronius se vede și el pus în pericol. Finalul se va dovedi neașteptat, iar cititorul va urmări cu sufletul la gură destinul fiecărui personaj.
Romanul scriitorului polonez a fost o sursă de inspirație pentru mai mulți regizori. Probabil cea mai de succes ecranizare a romanului a fost filmul regizat de Mervyn LeRoy, în 1951, pentru care a primit opt nominalizări la Premiile Oscar. De asemenea, personajul Ursus, servitorul credincios al Ligiei, a inspirat o serie de filme în Italia la începutul anilor 1960. Ursus este portretizat în carte ca un bărbat curajos, având puteri aproape supranaturale. Filmele avându-l pe acesta ca protagonist au devenit faimoase în Italia la aceea vreme, mai ales după apariția filmului „Hercule” în 1959.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro