Jurnal rusesc

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

John Steinbeck - Calatorii cu Charley Vezi detalii John Steinbeck - Calatorii cu Charley IN STOC Pret: 20,00 Lei
John Steinbeck - En un combat douteux -60% Vezi detalii John Steinbeck - En un combat douteux IN STOC Pret: 20,00Lei 8,00 Lei
John Steinbeck - Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea -25% Vezi detalii John Steinbeck - Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea IN STOC Pret: 12,00Lei 9,00 Lei
John Steinbeck - Joia dulce Vezi detalii John Steinbeck - Joia dulce IN STOC Pret: 16,00 Lei
John Steinbeck - Batalia Vezi detalii John Steinbeck - Batalia IN STOC Pret: 6,00 Lei
John Steinbeck - Calutul Roib Vezi detalii John Steinbeck - Calutul Roib IN STOC Pret: 5,00 Lei
John Steinbeck - Strada Sardelelor Vezi detalii John Steinbeck - Strada Sardelelor IN STOC Pret: 9,00 Lei
John Steinbeck - Nopti fara luna -25% Vezi detalii John Steinbeck - Nopti fara luna IN STOC Pret: 20,00Lei 15,00 Lei
John Steinbeck - Tortilla Flat Vezi detalii John Steinbeck - Tortilla Flat IN STOC Pret: 6,00 Lei
John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre Vezi detalii John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre IN STOC Pret: 15,00 Lei
John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre Vezi detalii John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre IN STOC Pret: 8,00 Lei
John Steinbeck - Fructele maniei (2 volume) Vezi detalii John Steinbeck - Fructele maniei (2 volume) IN STOC Pret: 28,00 Lei
John Steinbeck - Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea -25% Vezi detalii John Steinbeck - Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea IN STOC Pret: 12,00Lei 9,00 Lei

John Steinbeck - Jurnal rusesc
Romanul “Jurnal rusesc”, “A Russian journal”, în limba engleză, de John Steinbeck, a apărut în anul 1948, la editura The Viking Press, din New York, Statele Unite, fiind a treisprezecea operă a autorului american, operă în care acesta vorbește despre aspecte dintr-o călătorie realizată în anul 1947 în Uniunea Sovietică, acesta oferind o analiză diferită față de multe altele, o analiză în care vorbește despre o țară măcinată de război și de propagandă, așezând în nucleul operei o emoție care pare să schimbe puțin percepția, titlul sugerând tocmai opusul acestei emoții, prezente în paginile cărții.
În România, romanul apare în anul 2010, la editura Rao, făcând parte din colecția Biblioteca John Steinbeck, în format broșat, iar printre alte edituri care au publicat romanul putem aminti de editura Polirom, 2015, în format broșat.
John Ernst Steinbeck s-a născut la data de 27 februarie 1902, în orașul Salinas, Monterey, de pe coasta Californiei, fiind unul dintre cei mai de seamă scriitori americani, câștigător al prestigioaselor premii Pulitzer și Nobel, la o diferență de douăzeci de ani, Nobelul fiind premiul prin care toată opera acestuia a fost desăvârșită între “un umor afectuos și o observație socială ascuțită”, aceasta fiind motivația juriului pentru premiul acordat.
Finalizează cursurile școlare de bază, în orașelul natal, pentru ca mai târziu să ajungă la prestigioasa Universitate din Stanford, nereușind să finalizeze cursurile din cauza problemelor materiale cu care se confruntă.
Trăiește pe o ambarcațiune, pescuind pentru a supraviețui și reușind să scrie o carte cu ajutorul unui prieten, carte denumită “Marea lui Cortez”.
 Primul roman al autorului, “Cupa de aur”, apare în anul 1929, fiind o narațiune care îmbină aventura cu romantismul, iar în anul 1932, acesta publică “Pășunile raiului”, carte de nuvele cu statut de roman scurt, fiind una dintre cele mai mari capodopere scrise de acesta.
Printre cele mai importante romane scrise de John Steinbeck, putem aminti de “Șoareci și oameni”, 1937, “Fructele mâniei”, 1939, “La răsărit de Eden”, 1952 sau “Joia dulce”, 1954.
Romanul “Jurnal rusesc” de John Steinbeck reprezintă, după cum se desprinde și din titlul romanului, un jurnal despre o călătorie amplă de patruzeci de zile realizată de autor în Uniunea Sovietică, fiind o altă descriere ieșită din contextul politic și istoric, acesta nedorind să intre în polemici legate de aceste aspecte, oferind, din acest punct de vedere și o prefață în care își prezintă punctul de vedere în legătură cu adevăratul context prezent în operă.
Așadar, opera se clădește pe ideea de recuperare a unei călduri citadine, Steinbeck fiind ghidat în această călătorie doar pentru a lua pulsul unor orașe, sau mai bine spus, ceea ce a mai rămas din aceste orașe distruse de război, astfel că acesta cere o vizită în Uniunea Sovietică după cea mai mare conflagrație mondială, fiind primit în cele din urmă, iar, pentru ca toată această experiență să rămână pentru totdeauna în memorie, Steinbeck, apelează la ajutorul unui fotograf foarte cunoscut, în persoana lui Robert Capa.
Cei doi merg în Rusia ca doi reporteri, încercând să vadă și să afle cât mai multe lucruri și detalii marcante despre viața amară a rușilor de după război, astfel că ajung să viziteze Stalingradul și viața din colhozurile rusești, unde țăranii duceau o viață grea într-un mediu în care doar molozul și tablourile cu Stalin se mai delimitau în mod concret, restul având doar o existență fantomatică.
Pe de altă parte, Steinbeck vorbește și despre mâncarea oamenilor care se dădea pe cartelă sau despre mașinile care ieșeau pe rând pe străzi, dar și despre traiul sărăcăcios al femeilor și bărbaților marcați de aburii războiului, Robert Capa, fiind, în tot acest mediu, cel mai persecutat, datorită faptului că rușii se fereau de oamenii cu aparate foto, iar cuvintele în percepția lui Steinbeck, valorau mai puțin decât o  fotografie.
O altă perspectivă se întrezărește în tot acest spațiu, doar în Georgia, unde aceștia ajung să uite de dramatismul din Moscova, Kiev și Stalingrad, având parte de soare și de o ospitalitate care îi fac să zâmbească, mâncând preparate tradiționale și sorbind din licorile bahice georgiene.
Opera de față oferă o perspectivă tranșantă, îndreptată în direcția unor locuri din Uniunea Sovietică, locuri care prezintă ceea ce un război poate aduce unor oameni, iar toate acestea doar pentru a sublinia faptul că doctrina comunistă a reprezentat un subiect morbid în concepția mondială.


sus