Jostein Gaarder - Misterul cartilor de joc

Jostein Gaarder este cunoscut la nivel internațional pentru sensibilitatea și tragismul de care dă dovadă în lucrări precum „Lumea Sofiei”, însă aceasta nu este singura lucrare fantastică pe care scriitorul ne-o oferă de-a lungul timpului. Școlit la Oslo, cu studii temeinice in filosofie și teologie, pasionat de istoria religiilor și interesat de universul care îl înconjoară, scriitorul devine un nume celebru în cercurile elitei literare mondiale. Gaarder are curajul și sensibilitatea, are puterea de evocare și o inspirație extraordinară, are viziune și exploatează senzualitatea personajelor sale, iar poveștile pe care le pune în scenă sunt de-a dreptul măgulitoare.

Suntem martori la creșterea sa și la ascensiunea fulminantă pe scena literaturii internaționale, descoperindu-i din plin talentul evident. Romanele norvegianului sunt pline de emoție, ample ca acțiune, pline de culoare și energie, deosebite in limbaj și populate de eroi care poartă povara unei vieți prea grele, unei iubiri prea mari ori a unei epoci istorice dificile. Cotidianul, războiul, ura și iubirea, angoasele societății, plictisul și nebunia; sunt numai câteva elemente pe care le regăsim din belșug în lucrările lui Gaarder.

„Misterul cărților de joc” este o scriere dificilă, menită să ne pună imaginația la lucru și mintea la contribuție. Astfel, cumva, Gaarder se îndepărtează de stilul care l-a consacrat și începe să semene destul de mult cu Lewis Carroll, cunoscut pentru lucrarea „Alice în țara minunilor”. Totuși, la norvegianul nostru lucrurile sunt ceva mai comportare, iar romanul este destinat mai multor categorii de vârstă. Publicat pentru întâia oară în anul 1990, romanul este plin de mister și fantezie și aduce în fața noastră o poveste care marchează subtil linia dintre real și imaginar, într-o desfășurare de forțe fără precedent. Scrierea este ciudată, plină de energie, de angoase și dominată de un aer de-o melancolie densa, care cu greu de va risipi. Un puști de doisprezece ani, Hans Thomas, vede lumea cu ochi mirați și se raportează diferit la aceasta, spre deosebire de ceilalți copii de vârsta lui. Când băiatul pornește într-o călătorie spre Atena, alături de părintele său, iar pe drum primește în dar o lupă și o carte, lucrurile iau o întorsătură neașteptată. Pe măsură ce înaintează în lectură, puștiul observă similitudini dintre poveste și propria-i viață, iar acest lucru îl înspăimântă.

Aerul gotic domină bună parte din roman, iar eroul nostru este din ce în ce mai uimit. Astfel, scrierea devine greu de digerat când sunt scoase la iveală unele secrete din trecut, iar personajul nostru este în pericol. Finalul va fi unul de-a dreptul răscolitor, fantastic și plin de neprevăzut, iar cititorul va fi uimit de forța creatoare a lui Gaarder. Scrierea este disponibilă astăzi pe site-ul nostru în mai multe ediții, după cum urmează: Univers (1990), Univers (2011).