Mihai Aniței este un psiholog român, cunoscut în special pentru activitatea sa în domeniul psihologiei experimentale și a psihologiei aplicate, fiind o figură marcantă în spațiul academic românesc. Autorul este recunoscut pentru rigurozitatea științifică și pentru capacitatea de a îmbina cercetarea fundamentală cu aplicațiile practice în diverse domenii.
Cartea "Introducere în psihologia experimentală", publicată pentru prima oară în anul 2000, este un manual fundamental pentru studenții și cercetătorii interesați de metodele științifice aplicate în psihologie. Volumul oferă o prezentare detaliată a principiilor cercetării psihologice, punând accent pe metoda experimentală. În lucrarea lui Aniței, cititorul este ghidat pas cu pas prin întregul proces de cercetare, de la formularea ipotezei până la redactarea raportului final. Psihologia experimentală este ramura care studiază comportamentul și procesele mentale folosind metoda științifică, în special experimentul. Aceasta se bazează pe observație controlată, măsurare exactă și formularea/validarea ipotezelor. În lucrarea sa, Aniței reușește să explice concepte complexe precum variabile, validitate, tipuri de design experimental sau controlul erorilor într-un limbaj accesibil, dar exact. Fiecare capitol construiește natural pe cel anterior: de la definiția metodei științifice, la proiectarea unui experiment și interpretarea rezultatelor. Cartea nu rămâne la un nivel abstract, fiind analizate studii de caz, oferindu-se ghiduri pentru realizarea propriei cercetări, ceea ce o face extrem de utilă în contexte universitare. Deși a fost publicată în anii 2000, lucrarea se bazează pe repere metodologice solide, aliniate la practici internaționale, conceptele discutate în volum fiind valabile și astăzi. Printre punctele forte ale cărții se numără: claritate conceptuală - autorul explică într-un limbaj academic bine calibrat concepte fundamentale precum validitatea internă și externă, variabile independente și dependente, bias și controlul erorii experimentale, tipuri de design experimental; utilitate practică - cartea este gândită pentru a fi folosită în mod direct în cursurile universitare și în redactarea lucrărilor de cercetare, fiind incluse exemple de studii experimentale și sugestii de structurare a unui raport științific; relevanță academică - este una dintre puținele lucrări românești care tratează riguros psihologia experimentală, o ramură adesea marginalizată în contextul formării psihologilor practicieni. Printre punctele slabe ale lucrării se numără: lipsa actualizării metodologice - deși solidă, cartea reflectă standardele de cercetare din anii 1990-2000, în care nu sunt incluse: metode moderne de analiză statistică, tehnici digitale, utilizarea de software specializat; stilul sobru și dens - pentru studenții din anii de început, textul poate părea teoretic și "uscat", cu explicații dense și puține exemple din viața cotidiană; absența resurselor vizuale - cartea nu include grafice, diagrame sau modele vizuale care să faciliteze înțelegerea conceptelor abstracte.
Psihologia experimentală este o ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul sistematic și științific al comportamentului și al proceselor mentale prin utilizarea metodei experimentale. Scopul acesteia este de a înțelege relațiile cauzale dintre variabilele psihologice prin controlul riguros al condițiilor în care apar comportamentele. Metoda experimentală implică următorii pași esențiali: formularea unei ipoteze, definirea variabilelor, controlul variabilelor externe, grupuri experimentale și de control, colectarea și analiza datelor, tragerea concluziilor. Psihologia experimentală este folosită pentru a studia o varietate de procese mentale și comportamentale, inclusiv: percepția, atenția, învățarea, memoria, limbajul, luare deciziilor și emoțiile. Această ramură a psihologie este esențială pentru dezvoltarea unei baze științifice solide în psihologie. Experimentele permit testarea riguroasă a teoriilor, furnizând date obiective care pot fi replicate și generalizate. Un aspect important în psihologia experimentală este respectarea eticii cercetării, participanții trebuind să-și dea consimțământul informat, să nu fie supuși la riscuri inutile și să aibă dreptul de a se retrage oricând din studiu.
Cartea "Introducere în psihologia experimentală" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Livpress (2004) și Viață Românească (2000).