Oliver Lustig - Dictionar de lagar

Romanul “Dicționar de lagăr” de Oliver Lustig, a apărut în anul 1982, la editura Cartea Românească, din București, fiind un roman tulburător, ce oferă o perspectivă sumbră asupra vieții celor încarcerați în lagărele de concentrare din vremea celui de-al doilea Război Mondial, atunci când au dispărut milioane de oameni nevinovați de origine evreiască, lagărul de concentrare “Birkenau- Auschwitz”, ajungând astfel să fie un adevărat simbol al deziluziei și al atrocităților naziste.

Romanul reprezintă un element prin care autorul, Oliver Lustig, supraviețuitor al acelui calvar, se destăinuie cititorilor și vorbește despre toată acea experiență și despre traiul dezolant al celor care au ocupat acel lagăr. Printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Hasefer, 2002, în format broșat.

Oliver Lustig s-a născut la data de 4 noiembrie 1926, în satul Șoimeni, din comuna Vultureni, județul Cluj, fiind un scriitor român, de origine evreiască, unul dintre supraviețuitorii groaznicelor atrocități petrecute în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

Pe lângă aceste destăinuiri, Oliver a fost general-maior în cadrul Armatei Române, iar mai târziu doctor în istorie, ziarist și economist, însă cea mai de seamă și mai marcantă “abilitate” a acestuia a reprezentat-o posibilitatea de a împărți cu ceilalți amărăciunea pricinuită de atrocitățile la care a fost supus în timpul ocupației naziste, astfel că, o parte din viața de după supraviețuire a fost închinată amintirii Holocaustului.

Acesta crește în interiorul unei familii sărmane, familie numeroasă formată din șase frați, aceștia fiind arestați în anul 1944, de către regimul nazist ungar din acea perioadă și duși în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

După ce scapă de atrocitățile naziste, acesta se întoarce la o viață normal, înscriindu-se la “Universitatea din Cluj”, acesta obținând titlul de doctor în istoria economiei în anul 1965.

De asemenea, acesta se înrolează în Armata Română, fiind încadrat ca locotenent-colonel, ocupându-se cu precădere de administrarea unei reviste militare.

Acesta scrie nenumărate cărți, dintre care douăsprezece dintre acestea despre Holocaust, acestea fiind traduse în germană, maghiară, portugheză, engleză sau italiană, prima sa carte apărând în anul 1957, “Însemnări din preajma crematoriului”.

Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Din umbra crematoriului”, 1960, “Armata română în primii ani ai revoluției și construcției socialiste”, 1975, “Destin blestemat”, 1980 sau “Scrisori de dragoste spânzurate”, 1985.

Romanul “Dicționar de lagăr” de Oliver Lustig reprezintă un roman în care amintirea unor evenimente tragice, pare să treacă de orice piedici, fiind în sine niște amintiri despre perioada petrecută în lagărul de la Birkenau, de lângă Auschwitz, autorul oferind în toate cele peste 300 de pagini o imagine stabilă, umană și echilibrată asupra trecutului, totul fiind scris pentru a marca un profund respect și o veșnică amintire celor care au pierdut lupta cu viața în timpul acelor atrocități din 1944-1945.

După cum se observă și din titlu, romanul promite să fie un dicționar al experienței terifiante din lagăr, și asta reușește să ofere, totul fiind foarte bine proporționat și oferit cititorului, parcă opera este scrisă cu o grijă marcantă față de semeni, iar autorul, nu se jenează să ofere imagini terifiante, însă într-o manieră bine pusă la punct, ca o reîntoarcere către acele evenimente, în aceași secundă fatidică.

Se așterne în cuprinsul romanului o angoasă de neegalat și asta datorită faptului că toate acele evenimente sunt asimilate de cititor ca unele reale, toate imaginile cu crematoriile, cu sinuciderile ordonate de naziști sau imaginile cu oamenii subnutriți ce suferă de foame, devin coșmaruri trăite cu răsuflarea sacadată.

Pe de altă parte, autorul vorbește și despre scrierile din germană care apăreau pe pereții lagărului, toate folosite într-un mod impunător, iar toate senzațiile având și ele în spate aceleași sentimente revelatoare care parcă rămân undeva în imponderabilitate (die angst-frică ; das Mitleid- milă ; das brot-pâinea ; der Judenstern-steaua galbenă), acestea fiind piesele de puzzle care formează imaginea completă a lagărului.

În iunie 1944, Oliver, împreună cu alți doi frați și o soră, se întorc acasă, lăsând în urmă o experiență terifiantă și doi părinți morți pentru o obsesie înăbușită într-o furie nebunească.