Ovid Densusianu - Literatura romana moderna

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Vezi detalii Ovid Densusianu - Literatura romana moderna IN STOC Pret: 5,00 Lei

Alte titluri publicate de același autor:

-25% Vezi detalii Ovid Densusianu - Opere (volumul 5) IN STOC Pret: ~~17,00Lei~~ 12,75 Lei

Vezi detalii Ovid Densusianu - Istoria limbii romane (volumul 1) IN STOC Pret: 36,00 Lei

-25% Vezi detalii Ovid Densusianu - Literatura romina moderna (volumul 3) IN STOC Pret: ~~10,00Lei~~ 7,50 Lei

Lucrarea “Literatura română modernă” de Ovid Densușianu, a apărut în anul 1920, la editura Universală Alcalay & Co, din București, fiind o lucrare referențială a autorului făgărășean, fiind împărțită în trei volume vaste, ce vorbesc despre începuturile literare românești, de la vechea școală latinească, până la simbolismul și modernismul reliefat de poeții Macedonski, Arghezi sau Blaga.

Opera marcantă a autorului, aduce în prim plan o istorie cronologică a literaturii românești, aceasta pornind încă din anul 1898, atunci când, acesta, vorbește, în cadrul unui curs, pentru prima oară despre școala latinească sau cea ardelenească din acea perioadă, autorul plasând aici mai mulți poeți reprezentativi acelei epoci literare, cum ar fi cazul lui Petru Maior sau Gheorghe Șincai.

Mai târziu, peste ani, acesta a dus mai departe intențiile din acest curs și a creat pentru eternitate o vastă lucrare literară despre perioadele istorice literare poetice și nu numai, curentele literare, fiind și ele prezente în cuprinsul acestor volume.

Printre alte edituri care publică lucrarea, putem aminti de aceași editură Alcalay, în alte trei ediții, publicate între anii 1925 și 1933, în format cartonat și broșat, editura Cugetarea Delafras, 1943, în format broșat sau editura Eminescu, 1985, în format broșat.

Ovid Aron Densușianu, pe numele său complet, s-a născut la data de 29 decembrie 1873, în Făgăraș, județul Brașov, fiind un marcant filolog, lingvist, poet, istoric literar, profesor universitar și membru titular al Academiei Române, operele acestuia ajungând să fie recunoscute în toată Europa.

Ovid, crește în localitatea natală, făcând parte dintr-o familie cu înclinații artistice, tatăl acestuia fiind un însemnat poet al epocii și un profesor universitar la “Facultatea din Iași”.

Timp de zece ani, din anul 1880, până în anul 1890, Ovid realizează clasele primare în Făgăraș, Brașov și Iași, după ce familia acestuia se mută foarte des, ajungând să facă studiile liceale în Iași, în cadrul “Liceului Național”.

Din același an 1890, se înscrie la “Universitatea din Iași”, unde termină cursurile “Facultății de Litere”, având parte de profesori importanți ca A.D. Xenopol sau Alexandru Philippide.

Din anul 1893, acesta este numit profesor de liceu în Focșani, însă, mai târziu, alege să își continue studiile în Berlin și Paris, reușind să devină unul dintre cei mai cunoscuți lingviști și filologi ai epocii.

Printre cele mai de seamă lucrări semnate de autor, putem aminti de “Graiul din Țara Hațegului”, 1915, “Flori alese din cântecele poporului”, 1920, “Viața păstorească în poezia noastră populară”, 1922, 1923 sau “Raze peste lespezi”, 1924.

Lucrarea “Literatura română modernă” de Ovid Densușianu reprezintă o lucrare marcantă în istoria criticii literare românești, astfel că autorul transilvănean, trasează o linie cronologică, în definitivarea unui proiect complex, acesta pornind de la Școala latină și în principal de la Școala Ardelenească, aici autorul aducând în discuție câteva creații ale unor autori din această sferă literară.

A doua trecere, pune accent pe începuturile literare poetice, în principal pe operele lui Ion Budai-Deleanu ori ale lui Ienăchiță Văcărescu, ducând totul mai departe spre activitatea unor cronicari mai târzii, cum este cazul lui Gheorghe Lazăr sau a lui Gheorghe Asachi.

Totul se developează apoi spre modernism, autorul realizând o descriere relativ amplă a acestuia din literatura acelei perioade, astfel că, îl așează pe Vasile Cârlova, în centrul acestui univers modernist, însă vorbește și despre alții ca Ion Heliade-Rădulescu.

Mai departe, Densușianu, propune o trecere în revistă a școlilor și curentelor literare care s-au înlănțuit în istoria literaturii românești, vorbind aici despre “Dacia literară”, despre sămănătoriști sau despre junimiști, aducând totul până în pragul modernismului și simbolosmului, imaginea unor poeți ca Tudor Arghezi sau Alexandru Macedonski, fiind reprezentativă.

Una dintre aspectele esențiale prezentate de autor, îl are în prim plan pe Mihai Eminescu, acesta admirându-i talentul incontestabil pe care îl posedă, însă, alege să se dezică într-o oarecare măsură, de aspectele greșite desprinse de curentul junimist și de către părintele ei, Titu Maiorescu.

Pentru a sublinia în câteva cuvinte lucrarea autorului, putem spune că aceasta a reprezentat un început în ceea ce privește universalitatea literară românească, până la limita inferioară a modernismului, astfel că autorul ajunge să ofere o perspectivă aparte îndreptată cu precădere spre școala latină și mai puțin spre modernism, în adevăratul sens al cuvântului.

sus