Petre Pandrea a fost un avocat, eseist, publicist și un strălucitor observator al epocii sale. Spirit liber și nonconformist, Pandrea a fost arestat și închis pentru convingerile sale politice și pentru refuzul de a se supune ideologic.
Cartea "Memoriile mandarinului valah, publicată pentru prima oară în anul 1996, reprezintă o parte a vastului jurnal intelectual al autorului, redactat în perioadele de detenție și reflecție, după instaurarea regimului comunist în România. Lucrarea nu este o simplă confesiune biografică, ci o meditație amplă asupra condiției intelectualului român, asupra istoriei, politicului și culturii naționale. Pandea îmbină elemente de jurnal intim, eseu filosofic și pamflet politic, creând o scriere greu de încadrat într-un singur gen. Literatura memorialistică românească din secolul al XX-lea cuprinde numeroase opere care surprind drama intelectualului prins între libertate și constrângere, între idel și realitate. În acest context, opera lui Pandrea reprezintă una dintre cele mai autentice și curajoase marturii despre conștiința unui spirit lucid, cultivat și neînfrânt, confruntat cu absurditatea regimului totalitar. Tema centrală a lucrării este condiția intelectualului român în fața istoriei, autorul examinându-și cu sinceritate propria viață, greșelile, iluziile și prietenii pierduți, dar mai ales raportul dintre libertate și conformism. Cartea devine astfel o cronică a spiritului românesc interbelic, o analiză a valorilor care s-au pierdut sub presiunea dictaturilor. Pandrea vorbește despre demnitate, cultură, credință, cinste și curaj - valori care definesc "mandarinul valah", un intelectual rafinat, dar marginalizat de istorie. Titlul însuși este simbolic: "mandarinul" evocă un înțelept izolat, un om cultivat într-o lume barbarizată, iar "valahul" sugerează apartenența sa la spațiul românesc, aflat în Orient și Occident. Autorul se vede pe sine ca pe un martor al decadenței morale, dar și ca pe un păstrător al spiritului într-o lume care îl respinge. Stilul lui Pandrea este baroc, dens, savuros, presărat cu neologisme, reflecții filosofice, ironii și observații de mare finețe psihologică. Fraza sa are o eleganță arhaică, dar și o forță modernă, autorul îmbinând umorul amar cu analiza lucidă, fiecare pagină a lucrării fiind "îmbibată" cu inteligență, cultură și spirit critic. Limbajul este rafinat, plin de aluzii culturale și intertextuale, ceea ce transformă lectura într-o experiență intelectuală intensă. În același timp, Pandrea nu se ascunde în spatele erudiției: el scrie cu sinceritate, cu amărăciune și uneori cu furie, ca un om care refuză să fie redus la tăcere. Viziunea lui Pandrea este una tragică și lucidă, el văzând omul ca pe o ființă fragilă, prinsă în mecanismele istoriei, dar totodată capabilă de rezistență prin cultură și gândire. Pentru el, salvarea nu vine din putere sau compromis, ci din demnitatea spiritului. Criticii literari văd opera lui Pandrea ca pe o operă de mare importanță documentară și reflectiv-literară, apreciind valorile stilistice și curajul scriitorului. Petre Pandrea rămâne una dintre vocile cele mai originale ale literaturii române postbelice, "Memoriile mandarinului valah" fiind o lucrare ce merită redescoperită pentru sinceritatea ei intelectuală și farmecul unui limbaj de mare rafinament. Volumul impresionează prin sinceritate, curaj și frumusețea limbajului, fiind o lecție despre verticalitate și libertate într-un secol al compromisului.
Cartea "Memoriile mandarinului valah" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în patru ediții, și anume: Vremea (2011), Vremea (2012), Albatros (2000) și Albatros (2001).