Robert Kaplan este un autor, jurnalist și analist geopolitic american, cunoscut pentru lucrările sale despre geopolitică, istorie și securitate internațională. Cărțile sale au ajuns a fie studiate în universități, fiind folosite chiar și de decidenți politici și experți în geopolitică.
Cartea "Imperiul sălbăticiei", publicată pentru prima oară în anul 1994, este o analiză profundă a dinamicii interne a Statelor Unite și a modului în care țara își modela politica externă și internațională într-o eră de globalizare și schimbări interne semnificative. Deși nu este la fel de cunoscută precum sunt alte lucrări ale lui Kaplan și anume: "Răzbunarea geografiei" sau "Butoiul cu pulbere al Asiei", această lucrare abordează totuși subiecte fundamentale legate de identitatea națională, sistemul de guvernare și excepționalismul american. În lucrarea sa, Kaplan abordează o analiză critică a evoluției Americii, în special în contextul naționalismului și al globalizării. El arată cum Statele Unite au devenit un imperiu global, dar unul marcat de contradicții interne și de un idealism înfruntat de realitățile geopolitice, autorul susținând că, deși America s-a văzut mult timp ca un bastion al excepționalismului și al valorilor democratice, aceste idealuri au fost provocate de schimbările economice și sociale, dar și de rolul său de supraputere globala. Globalizarea a afectat Statele Unite, transformându-le dintr-o națiune de muncitori, într-o putere globală care are atât responsabilități geopolitice, cât și o influență globală prin economia și tehnologia sa, autorul subliniind cum globalizarea a dus și la o erodate a valorilor fundamentale care au modelat țara. Un alt punct central al cărții este și analiza influenței forțelor armate americane și a politicii externe în modelarea rolului SUA pe scena mondială, inclusiv conflictele și implicările militare în regiuni precum Asia de Sud-Est, Balcani și Orientul Mijlociu. Autorul analizează în lucrarea sa și rolul naționalismului în politica externă a SUA, aducând în discuție cum această tendință se manifestă și în relațiile cu alte state, Kaplan explorând, de asemenea, cum excepționalismul american poate fi o forță motivantă pentru americani, dar și o sursă de tensiuni internaționale. Cartea "Imperiul sălbăticiei" a fost primită cu un amestec de aprecieri și critici. Deși lucrarea oferă o analiză profundă a dinamicii interne a Statelor Unite și a modului în care acestea își joacă rolul în geopolitica globală, au existat critici care au evidențiat anumite limitări sau puncte de vedere care pot fi considerate problematice. Kaplan este văzut de mulți ca subliniind contradicțiile interne și instabilitatea Americii într-un mod care poate părea exagerat, mulți critici considerând că modul în care analizează declinul Americii poate crea o imagine prea sumbră, și că aceasta nu reflectă pe deplin potențialul de reziliență al națiunii americane. De asemenea, mulți critici au considerat că autorul nu reușește să surprindă complexitatea și diversitatea culturii și politicul american. Deși analizează cu atenție diviziunile interne, nu reușește să sublinieze suficient echilibrul și dinamismul care există în cadrul societății americane, cum ar fi inovațiile tehnologice, dezvoltarea socială și mobilitatea politică. În lucrarea sa, Kaplan își bazează analiza pe o viziune eurocentrică a Americii, concentrându-se pe problemele economice și politice fără a lua suficient în considerare rolul multiculturalismului și diversității etnice care formează o mare parte din identitatea americană. Un alt punct de critică se referă la tendință autorului de a generaliza în analiza sa geopolitica, și de a adresa problemele interne ale Americii într-o manieră deterministă, sugerând că unele contradicții fundamentale din societatea americană ar putea duce la o decădere inevitabilă, fără a examina alternativele posibile sau soluțiile viabile.
Cartea "Imperiul sălbăticiei" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Antet (2002) și Antet (1998).