Sergiu Nicolaescu - Destin si film

Sergiu Nicolaescu este una dintre cele mai influente și controversate personalități ale cinematografiei românești. Regizor, scenarist, actor, producător și om politic, Nicolaescu a dominat cultura vizuală românească timp de aproape o jumătate de secol.

Cartea "Destin și film", publicată pentru prima oară în anul 2009, este, în esență, o autobiografie a lui Sergiu Nicolaescu - cineast de renume al cinematografiei românești. În paginile volumului, Nicolaescu își reflectă viața personală și profesională, vorbind despre parcursul său: de la începuturile ca tânăr regizor, până la realizările spectaculoase pe care le-a obținut în lumea filmului. Tema principală a lucrării este formarea și destinul unui cineast, surprins ca o împletire între vocație, muncă, hazard și context istoric. Aceasta se intersectează cu teme secundare precum: identitatea românească și mentalitatea colectivă; istoria turbulentă a secolului al XX-lea; sacrificiul pentru artă; rolul filmului ca expresie națională. Narațiunea este la persoana I, subiectivă, specifică memoriilor. Autorul își asumă propria versiune asupra evenimentelor, adoptând uneori un ton confesiv, alteori justificativ sau polemic. Limbajul folosit este direct, adesea colocvial, cu formulări simple și ferme, ceea ce creează impresia unei conversații sincere cu cititorul. Cartea nu are o structură strict cronologică, ci funcționează ca o succesiune de fragmente de memorie, reflecții, episoade și comentarii despre: copilărie și familie; debutul în cinematografie; dificultățile realizării filmelor în vremea comunismului; profilul regizorului ca lider; raportarea la public, critică și istorie. În interiorul cărții sunt prezente și fotografii, statistici și "fișa cinematografică" a autorului, ceea ce o apropie de un documentar personal. Segiu Nicolaescu se construiește pe sine ca un om al disciplinei și al voinței, artist vizionar, luptător împotriva limitărilor epocii și povestitor al istoriei naționale. Eul său autobiografic caută validare prin muncă intensă, prin filmele sale și prin impactul lor asupra publicului. Uneori se observă și un ton autojustificator - tipic autobiografiilor de autori celebri. Un aspect important este modul în care autorul pune în dialog viața personală cu istoria României.  El evoca mentalități, episoade istorice, momente de formare națională, simboluri precum Miorița, pe care le interpretează în cheie psihologică și culturală. Astfel, cartea depășește cadrul unei simple autobiografii, devenind o formă de eseu identitar. Carte "Destin și film" este, nu doar o poveste a vieții unui cineast, ci și o mărturie despre condiția artistului într-o epocă marcată de schimbări politice, sociale și estetice. Prin structura ei fragmentară, prin tonul direct și prin perspectiva profund personală, lucrarea oferă o incursiune autentică în lumea cinematografiei românești și în mecanismele ei de funcționare. Pentru autor, destinul nu este o fatalitate, ci o provocare continuă, un parcurs care trebuie modelat prin perseverență, curaj și disciplină. Fiecare etapă a vieții sale este prezentată ca un moment decisiv, în care voința individuală se ciocnește de limitele impuse de istorie sau de mentalitatea colectivă. De aici rezultă o viziune existențială particulară: omul se definește prin ceea ce alege să devină, dar este în același timp prizonierul unui context ce îi poate stimula sau împiedica dezvoltarea. Nicolaescu relatează cu sinceritate dificultățile începuturilor sale, dar și exigența cu care a tratat fiecare proiect cinematografic. Prin detalii de culise, prin evocarea colaborărilor, a conflictelor și a compromisurilor, autorul oferă cititorului o perspectivă unică asupra lumii filmului românesc, în special în perioada comunistă, când libertatea artistică era constant negociată. Aceste amintiri nu sunt prezentate însă ca simple episoade de viață, ci ca reflecții asupra a ceea ce înseamnă responsabilitatea creației.

Cartea "Destin și film" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Axioma Print (2009) și Universitară (2011).