Filtre:
Edituri
 Iri(8) Felix Alcan(5) Univers Enciclopedic(2) Paris(1) Stiintifica(1) Stiintifica si Enciclopedica(1)
Pret
  mai mic de 5 Lei (1)  10 - 20 Lei (1)
An aparitie
18992010
Limba
 Romana(12) Franceza(6)
Coperti
 Brosate(12) Cartonate(6)
Colectii
 Psyche(1)

Filtrează
Carti Theodule Ribot
Ordonează
Pagina: 1
Carti Theodule Ribot
Despre Theodule Ribot

Filosof considerat în general drept fondatorul psihologiei franceze. Este cunoscut mai ales ca fondator al psihologiei ca disciplină științifică și academică în Franța, precum și ca prima persoană care a deținut catedra de psihologie la College de France. Theodule Ribot s-a născut la Guingamp, în Bretania (nord-vestul Franței). În Normale Superieure. In 1865 si-a primit diploma, iar până în 1872 a predat filozofia în școlile secundare din Vesoul și Laval. În 1870, Ribot a publicat prima sa lucrare, La psychologie anglaise contemporaine. Șapte ani mai târziu a renunțat la învățământ pentru a se putea concentra asupra scrisului. De asemenea, a urmat cursuri clinice de psihiatrie ținute de Valentin Magnan, Benjamin Ball, Jules Luys, Félix Voisin și Jean-Martin Charcot, apoi și-a susținut teza de doctorat, "L'heredite psychologique".

In 1885 a inițiat un curs de psihologie experimentală la Sorbona; peste trei ani, prin influența lui Ernest Renan, a fost creată o catedră de psihologie experimentală și comparată la College de France, pe care Ribot a ocupat-o până la pensionare, în 1901. Ribot a avut o mare influență asupra studenților săi - cum ar fi Pierre Janet și Georges Dumas - care au continuat să susțină devotamentul său față de elementele fiziologice și filosofice ale psihologiei de-a lungul carierei lor. In anul 1899 a fost ales membru al Academie des Sciences Morales et Politiques (Secțiunea de Filosofie).

După ce a studiat lucrările psihologilor englezi și germani, Ribot și-a început analiza psihologiei anormale. Interesul sau fata de psihologia patologică a luat nastere deoarece aceasta permitea înțelegerea mecanismelor psihologice normale prin descoperirea legilor care guvernează faptele. Influențat de evoluționismul lui Herbert Spencer, Ribot a descris, ca și Hughlings Jackson, legea regresiei (sau a dizolvării) care controlează fenomenele psihice patologice, cum ar fi amneziile. Pe lângă Les Maladies de la memoire, lucrările sale publicate pe această tema au inclus și studii privind bolile voinței, ale personalității și ale atenției. În anii următori, Ribot a devenit interesat de factorii afectivi și emoționali din psihologie. Printre numeroasele sale lucrari prin care si-a adus aportul in psihologie se numara La Psychologie anglaise contemporaine: l'école experimentale, La philopsophie de Schopenhauer, Psychologie de l'attention, L'Evolution des idees generales, Essai sur l'imagination creatrice, La Logique des sentiments și Essai sur les passions.

Ribot este probabil cel mai bine cunoscut astăzi pentru legea sa de regresie în amnezii, Legea lui Ribot. Legea conturează în mod logic disfuncția progresivă a memoriei în caz de boală. Primele care sunt afectate sunt amintirile recente, urmate de amintirile personale, cunostintele dobândite, iar ultimele, obiceiurile și amintirile emoționale. Astfel, Pentru Ribot, această lege implica faptul că memoria depinde de modificările și organizarea permanentă a neuronilor, iar dezorganizarea acestora este cea care duce la amnezie. Influența lui Ribot a fost semnificativă deoarece a reprezentat începuturile psihologiei patologice, care includea neuropsihologia. Deopotriva, doi dintre studenții săi au influențat psihologia: Pierre Janet, care l-a succedat la College de France, și Alfred Binet. Conceptele biologice ale lui Ribot l-au determinat pe filosoful Henri Bergson să scrie Matiere et memoire (1896).
Cărți populare scrise de Theodule Ribot: Logica sentimentelor

sus