Umanist, om de stat englez si cancelar al Angliei (1529 - 1532). S-a nascut la 7 februarie 1478 si a murit la 6 iulie 1535. Recunoscut ca sfant de catre Biserica Romano-Catolica, Thomas Morus a fost decapitat pentru ca a refuzat sa-l accepte pe regele Henric al VIII-lea ca sef al Bisericii Angliei. El a inraurit in familia sa ideea egalitatii femeii, pe care a dezvoltat-o in Utopia. Numele sau real era More, dar a fost latinizat de Erasmus, un teolog si unul dintre cei mai insemnati umanisti.

A fost educat la Saint Anthony's School din Londra, una dintre cele mai bune scoli ale vremii sale. In tinerete a slujit ca paj in casa arhiepiscopului Morton. Si-a continuat studiile in cadrul Universitatii Oxford, unde pare sa fi petrecut doi ani stapanind limba latina si logica formala, scriind comedii si studiind literatura greaca si latina. Silit de tatal sau, s-a intors la Londra pentru a studia dreptul - a fost admis la Lincoln's Inn in 1496 si a devenit avocat in 1501.

Tot in aceasta perioada, Morus l-a cunoscut pe celebrul umanist Erasmus in timpul primei vizite a acestuia in Anglia. A fost inceputul unei relatii profesionale si de prietenie pe viata; cei doi au lucrat la traduceri in latina ale operelor lui Lucian in timpul celei de-a doua vizite a lui Erasmus. La a treia vizita a lui Erasmus, in 1509, a ramas in casa lui Morus si a scris Praise of Folly, dedicandu-i-o acestuia.

Intre timp, viata lui Morus a fost impartita intre serviciul public si o chemare monahala. In cele din urma a luat decizia de a deveni calugar. In acest scop, in 1503, s-a mutat intr-o manastire din afara orasului Londrei si s-a supus disciplinei cartusienilor, participand la viata monahala atat cat i-a permis cariera sa juridica.

Desi a ramas constant in credinta sa, simtul datoriei de a-si sluji tara a invins dorinta de monahism, iar in anul 1594 a intrat in Parlament. In aceasta perioada s-a casatorit cu Joan Colt (1504/1505). Impreuna au avut patru copii: Margaret, Elizabeth, Cicely si John. Casnicia lui Morus s-a sfarsit odata cu moartea sotiei sale, probabil survenita in timpul nasterii.

In perioada 1513-1518 a scris History of King Richard III (în latina si in engleza). Lucrarea este considerata prima capodopera a istoriografiei engleze si, în ciuda faptului ca a ramas neterminata, a influentat istoricii ulterioare, inclusiv William Shakespeare. Capodopera sa, Utopia, a aparut in anul 1516. Cartea a avut un succes imediat la publicul pentru care a scris-o: umanistii si un grup de elita de functionari publici. Utopia a acoperit subiecte ample precum: teoriile pedepsei, educatia controlata de stat, societatile multi-religioase, divortul, eutanasia si drepturile femeilor, iar demonstratia rezultata a invatarii si abilitatilor l-a plasat pe More pe loc fruntas ca umanist. Utopia a devenit si precursorul unui nou gen literar: romantismul utopic.

Notorietatea absoluta pe care a dobandit-o in urma publicarii cartii l-a determinat pe regele Henry al VIII-lea sa il puna in pozitia de cancelar al Angliei. Soarta lui More avea sa inceapa sa se intoarca cand, in vara lui 1527, a refuzat sa semneze o scrisoare a liderilor bisericesti si aristocratilor englezi prin care i-au cerut Papei Clement al VII-lea sa anuleze casatoria lui Henric cu Ecaterina de Aragon si, de asemenea, a avut o disputa cu Henry al VIII-lea pentru legile ereziei.

In 1531, un decret regal cerea clerului sa depuna un juramant prin care il recunoaste pe rege ca sef suprem al Bisericii Angliei. More a refuzat sa-l accepte pe rege ca sef al Bisericii Angliei. More credea ca regele va denigra puterea papei. Pe pe 17 aprilie 1534, More a fost trimis la Turnul Londrei si a fost gasit vinovat de tradare si decapitat. Ultimele sale cuvinte au fost: „Bunul slujitor al regelui, dar primul al lui Dumnezeu”. Morus a fost beatificat in 1886 si canonizat de Biserica Catolica in 1935. El a fost, de asemenea, considerat „martir al Reformei” de catre Biserica Angliei.