Yasunari Kawabata - Frumusete si intristare

Devenit celebru datorită măiestriei cu care a scris și a modului superb în care a redat povestirile tradiționale japoneze, Yasunari Kawabata este considerat a fi unul din cei mai buni prozatori japonezi din toate timpurile. S-a născut în Osaka, Japonia, fiind copilul unui medic. La vârsta de patru ani a rămas orfan și a fost crescut de bunicii săi. Perioada copilăriei a fost una nefericită, mai multe decese din familie marcându-l definitiv. De mic copil și-a dorit să devină pictor, însă literatura a fost cea care l-a atras mai mult.

Datorită scrierilor sale pline de lirism și de o subtilitate fină, în 1968 a obținut premiul Nobel pentru literatură, devenind primul japonez care avea să obțină prestigiosul premiu.

A fost puternic marcat de tragicul suferit în copilărie dar și de ororile din al doilea război mondial, aceste suferințe influențându-i deosebit operele.

S-a sinucis în 1972 prin otrăvire cu gaz, însă cei apropiați nu au fost de acord cu această ipoteză, susținând că de fapt a fost un nefericit accident.

Operele sale conțin adevărata esență japoneză, fiind scrise în cel mai sublim mod. S-a făcut remarcat încă din tinerețe datorită unor serii de povestiri, dar opera “Dansatoarea din Izu“ a fost cea care avea să-l facă celebru. O dată cu scrierea primului său roman “Țara zăpezilor“ , a câștigat definitiv respectul cititorilor. A mai scris și alte opere precum “Maestrul de go“, “Vuietul muntelui“, “Frumoasele adormite“, care i-au întărit poziția de maestru al scrierilor japoneze.

Opera “Frumusețe și întristare“ a fost publicată pentru prima dată în Japonia în anul 1964, la editura Chuokoron-Shinsha. Romanul îi are în atenție pe doi foști îndrăgostiți, Toshio Oki, scriitor de anvergură aflat la vârsta de cincizeci și cinci de ani și pe Otoko Ueno, o superbă pictoriță. Cei doi se întâlnesc de Anul Nou, iar femeia o va aduce cu ea pe frumoasa sa elevă Keiko Sakami, care îi era și iubită.

Povestea de iubire dintre cei doi a fost una tragică: fata rămăsese însărcinată și pierduse copilul, fiind apoi internată la un spital de psihiatrie deoarece încercase să se sinucidă. După acest episod, decide să îl părăsească pe Oki, mutându-se la Kyoto. Otoko avea să rămână profund marcată de acest episod din viața ei.

Întâlnindu-se din nou, toate amintirile se revarsă asupra celor doi. Iubirea trăită atrage ca un magnet gelozia din partea soției lui Oki, Fumiko și a iubitei lui Otoko, Keiko. Deși Fumiko acceptă situația revederii soțului cu amanta de acum douăzeci de ani, Keiko decide să se răzbune pe bărbat pentru ceea ce-i făcuse iubitei lui.

Keiko acționează din impuls, petrecându-și o noapte cu Oki și chiar încercând să îl seducă pe fiul acestuia, Taichino.

Punctul cheie al operei îl reprezintă însăși femeia și erotismul ce o înconjoară. Tensiunea erotică este cea care învăluie paginile romanului, farmecul fiind dat de poveștile de dragoste. În interiorul textului destinele se împletesc extraordinar: frumusețea care a întâlnit frumusețea, dragostea care se transformă în întristare, tristețea față în față cu tristețea și la final răzbunarea care va schimba întreg peisajul.

Criticii sunt de părere că romanul este unul fascinant, purtându-ne în superba civilizație a Țării Soarelui Răsare, informațiile din sfera artei și a istoriei întărindu-i valoarea de necontestat.

Pe rafturile anticariatului nostru, puteți întâlni cartea sub următoarele ediții: Humanitas (2009), Humanitas (2013), Humanitas (2000).