Cartea pierduta a lui Enki


Zecharia Sitchin - Cartea pierduta a lui Enki
Jurnalist și eseist american, cu origini evreiești, avea să atragă faima mondială cu o serie de lucrări interesante, cu puternic accent științifico-fantastic. Este pasionat de cultura și istoria antică și întreprinde mai multe cercetări în această privință, fiind doritor să cunoască cele mai mari secrete ale civilizației egiptene. Se documentează acerb despre civilizația sumeriană, despre originile creștinismului, despre mitologia egipteană și, mai ales, despre cultul rasei Anunnaki. Este tratat cu scepticism de clasa cercetătorilor științifici și chiar ridiculizat pentru o serie de afirmații pe care avea să le facă de-a lungul vremii. În multiplele sale interviuri sau eseuri afirmă că rasa amintită mai sus ar fi de proveniență extraterestră, iar aceste formulări vor atrage multe comentarii negative.
Pornește în căutări diverse de-a lungul lumii și face descoperiri interesante. Este atras de culturile vechi și aprofundează limbi străine uitate, pe care ajunge să le stăpânească. Scrierile sale sunt în mare parte axate pe partea nelumească și creează impresia unui univers paralel în care cititorul este captiv și din care nu se poate elibera nicicum. Sitchin culege informații și surse de inspirație de pretutindeni, este copleșit de fel și fel de idei și gânduri și reușește să stârnească interesul și uimirea publicului larg. Mass media îi va fi, pe rând, aliat și adversar, iar scrierile îi vor fi când discutate, când apreciate.
Va deveni trecutul viitor? Suntem într-o goană către un nou Pământ? Acestea sunt întrebările cu care debutează lucrarea semnată de autorul nostru. În centrul acțiunii se află un zeu Anunaki, care reușește să stârnească revoltă în comunitatea sa. Enki, personajul principal al lucrării, o figură supremă, plină de mister, plutește cumva între două lumi, cea reală și una imaginară. Lucrarea este plină de fel și fel de rivalități, de metafore greu de înțeles, pe alocuri obositoare și mult prea complexă pentru un cititor care nu este familiarizat cu universul lui Sitchin și cu maniera acestuia de evocare.
Cumva, pe alocuri, autorul se aseamănă cu Asimov, iar povestea are ceva din ciclurile universului descrise cu ardoare de acesta. Revenind la narațiunea noastră, suntem purtați într-o incursiune fantastică, între trecut și viitor, plină de necunoscut și presărată cu tot soiul de metafore, care mai de care mai interesante și mai greu de descifrat. Purtăm cu noi curiozitatea și dorința de a dezlega misterul lumii lui Enki, de a afla calea spre care acesta se îndreaptă.
Autorul vorbește cu ardoare despre rasa umană, despre neputința acesteia de a atinge înțelepciunea supremă, despre intervenția divinității în viața muritorilor și despre cum timpul pare că stă pe loc în alte lumi. Diferența dintre Asimov și Sitchin este însă colosală, căci acesta din urmă se arată mai uman și mai interesat de reacțiile omenirii la fantastic și supranatural.
Autorul ne vorbește despre război și pace, despre un conflict intens între adevăr și minciună, despre alternanța dintre două lumi diametral opuse, despre protagoniști și antagoniști. Pe site-ul nostru, lucrarea poate fi găsită în mai multe ediții, după cum urmează: Prestige (2021), Livingstone (2016).


sus