Octavian Paler - Viata pe un peron
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
-60% Vezi detalii
Octavian Paler - Caminante. Jurnal (si contrajurnal) mexican
IN STOC
Pret: 
Vezi detalii
Octavian Paler - Autoportret intr-o oglinda sparta (cu dedicatia si autograful autorului)
IN STOC
Pret: 
Vezi detalii
Octavian Paler - Un muzeu in labirint. Istorie subiectiva a autoportretului
IN STOC
Pret: 
Octavian Paler este un scriitor și jurnalist român, născut în 1926, în comuna Lisa, din Brașov. Pasionat de literatură, latină și filosofie, promovează cursurile liceului Radu Negru din Făgăraș și este declarat șef de promoție. Urmează două facultăți, Litere și filosofie la Sibiu și Facultatea de drept din București. În acest timp, lucrează sezonier la câteva gazete și, mai târziu, este angajat în funcția de redactor la Radiodifuziunea Română.
În 1964, după lungi încercări, obține postul de corespondent la Roma pentru agenția Agerpres. Se implică, de asemenea, în viața politică, fiind un adept înflăcărat al acțiunilor pro-occidentale și critic al regimului comunist. Drept consecință, este urmărit de Securitate, iar scrierile sale sunt supuse cenzurii și chiar i se interzice participarea la numeroase evenimente din lumea artistică.
După prăbușirea comunismului, revine în lumea artistică și pune bazele Grupului de Dialog Social. Ulterior, se remarcă ca director al cotidianului România Liberă. Este cunoscut lumii pentru opere precum „Umbra cuvintelor”, „Un om norocos” sau „Viața pe un peron”.
„Viața pe un peron" este un roman de ficțiune, publicat în 1981 și este cea mai cunoscută operă semnată de Octavian Paler.
Romanul spune povestea unui bărbat și a unei femei ce se întâlnesc pe peronul unei gări. Opera lui Paler ne poartă într-o poveste despre singurătate și credință, despre regăsirea sinelui și întoarcerea la origini. Căci scrierea lui Paler este o poveste de viață care, fără să ne dăm seama, ne vizează pe noi toți, prizonieri ai unui haos nesfârșit.
Profesorul, personajul principal al cărții, așteaptă un tren pe peronul unei gări pustii. În așteptarea lui o cunoaște pe Eleonora, un personaj misterios, cu o poveste de viață la fel de tristă precum cea a protagonistului.
De aici, povestea lui Paler ia forma unui monolog filosofic. Autorul, prin intermediul personajului său, expune un amalgam de sentimente. El ne expune singurătatea pe care, la moment dat, o experimentam cu toții. Ne „vorbește” despre frica care trăiește ascunsă în noi, despre iubire, despre viață și, mai ales, despre moarte.
Romanul lui Paler poate fi interpretat ca o meditație, o cale către autocunoaștere, o călătorie inițiatică cu scopul regăsirii sinelui rătăcit. Titlul romanului este și el, de altfel, o metaforă. De fapt, întreaga carte este ,,construită” în jurul unei metafore. Căci, gara lui Paler este o gară fără nume, situată undeva în nicăieri, golită de oameni și locuită doar de câteva insecte, după cum ne mărturisește autorul. Personajul său, profesorul, nu știe cum a ajuns acolo, nici nu pare a găsi vreo soluție pentru a părăsi gara, nici vreun mijloc care să îl ajute. Fiindcă din gară aceasta nu pleacă nici un tren, nu vine nici un tren, pe aici nu se perindă nimeni. În pustietatea asta cruntă, descrisă în cele mai mici detalii de Paler, profesorul găsește cumva calea către libertate.
Realitatea lui Paler pare atât de diferită de realitatea tuturor, însă este, de fapt, atât de asemănătoare. Cartea este structurată sub forma unui jurnal nesfârșit, a unei călătorii prin diferite perioade ale vieții.
Opera lui Paler este realistă, dar tristă în același timp. El spune, prin prisma personajului său, povestea noastră, a tuturor. Căci cu toții trăim așteptând.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro