Filtre:
Edituri
 Univers(5) Humanitas(4) Curtea Veche(3) Polirom(2) Rao(1) Biblioteca Apostrof(1) Echinox(1)
Pret
  mai mic de 5 Lei (2)  5 - 10 Lei (3)
An aparitie
19762018
Limba
 Romana(17)
Coperti
 Brosate(15) Cartonate si supracoperta(2)
Colectii
 Cartea de pe noptiera(4) Globus(3) Biblioteca Polirom(1)

Filtrează
Carti Adolfo Bioy Casares
Ordonează
Pagina: 1
Carti Adolfo Bioy Casares
Despre Adolfo Bioy Casares

Scriitor argentinian nascut in timpul Primului Razboi Mondial (1914), intr-o familie instarita, Bioy Casares a inceput sa studieze dreptul, apoi s-a transferat la scoala de filosofie si litere a Universitatii din Buenos Aires.   Deoarece familia sa era din Bearn, el si-a plasat unele dintre povestirile sale in aceasta regiune. A inceput sa scrie la inceputul anilor '30, iar povestirile sale au aparut in influenta revista Sur, prin intermediul careia a cunoscut-o pe sotia sa, pictorita si scriitoarea Silvina Ocampo, precum si pe Jorge Luis Borges, care avea sa ii devina mentor, prieten si colaborator. Cei doi au colaborat la Antologia de la literature fantastica (1940) si la o serie de schite satirice scrise sub pseudonimul H. Bustos Domecq.

Tot in anul 1940, Bioy a publicat nuvela La invencion de Morel (Inventia lui Morel), prima dintre cartile sale care l-a satisfacut si in care a atins nota sa caracteristica de umor straniu si neasteptat de chinuitor. O lucrare fantastica si atent construita, romanul se refera la un fugar (naratorul) care s-a indragostit si care se straduieste sa stabileasca un contact cu o femeie care se dovedeste a fi doar o imagine creata de un proiector de film. Nuvelele publicate de Bioy Casares in anii care au urmat (Nouvelles fantastiques, 1945; Nouvelles d'amour, 1971) si romanele (Plan de evasion, 1945; El sueno de los heroes, 1954) vor continua miscarea inceputa cu L'Invention Morel - aceea a unui fantastic cu o puternica dimensiune psihologica, elegant si sensibil), publicate de Bioy Casares in anii care au urmat aveau sa reitereze miscarea inceputa cu La invencion de Morel).

Multe dintre operele sale au fost transformate in filme, iar romanele si povestirile sale au fost traduse in numeroase limbi. Este considerat maestrul povestirii scurte si al literaturii fantastice. Constructia impecabila a povestirilor sale si claritatea limbajului sau sunt cele mai caracteristice trasaturi ale naratiunii sale. In 1990, Bioy Casares a primit Premiul Cervantes pentru literatura, cea mai inalta distinctie a literelor hispanice. L'invention de Morel a inspirat filmul lui Alain Resnais.

Ultimii sai ani au fost din ce in ce mai sumbri; sotia sa, Silvina, a dus o lupta indelungata cu boala Alzheimer, si a murit in 1993; cateva zile mai tarziu, Marta, singurul lor copil, a fost ucisa intr-un accident rutier. In ciuda tuturor acestor lovituri, a continuat sa scrie, revizitandu-si trecutul intr-un volum de memorii si, in timp ce sanatatea ii slabea treptat, si-a pastrat speranta planuind un nou roman pe tema prieteniei. Scriitorul argentinian a fost cunoscut pentru legaturile sale romantice, iar doi dintre copiii lui Bioy Casares s-au nascut in afara casatoriei sale cu Silvina. Adolfo Bioy Casares a murit in anul 1999 (la Buenos Aires), si este inmormantat la cimitirul La Recoleta.

Opera: La invencion de Morel (1940, Inventia lui Morel); Antologia de la literatura fantastica (1940, cu Jorge Louis Borges); Los mejores cuentos policiales (1943); El perjurio de la nieve (1944); Plan de evasion (1945); Los que aman, odian (1946); La trama celeste (1948); Cuentos breves y extraordinarios (1955, cu Jorge Luis Borges); El lado de la sombra (1962); Cronicas de Bustos Domecq (1967); Diario de la guerra del cerdo (1969); Dormir al sol (1973); Nuevos cuentos de Bustos Domecq (1977); La otra aventura (1983); Aventuras de un fotografo en La Plata (1985, Aventura unui fotograf in La Plata); Nouvelles demesurees (1989); Una muneca rusa (1991, O papusa ruseasca); Siete conversaciones con Adolfo Bioy Casares (1992, Siete conversaciones con Adolfo Bioy Casares).
Cărți populare scrise de Adolfo Bioy Casares: Dormind la soareInventia lui Morel

sus