Despre Aragon
Louis Aragon s-a nascut pe 3 octombrie 1897 in Paris si a decedat tot in Paris, pe 24 decembrie 1982. A fost unul dintre cei mai importanti poeti, romancieri si eseisti francezi ai secolului XX, cunoscut atat pentru contributia sa literara, cat si pentru implicarea sa politica. A urmat studiile la Lycée Carnot si a continuat cursurile de medicina la Sorbona, desi interesul sau principal a fost intotdeauna literatura. In 1919, alaturi de André Breton si Philippe Soupault, a fondat revista literara Litterature, care a avut un rol esential in dezvoltarea miscarii suprarealiste in Franta, marcand inceputul unei perioade de experiment si inovatie in poezia si proza europeana.
Primul sau volum de poezii, Foc de bucurie (1920), reflecta influentele dadaiste si dorinta autorului de a rupe cu conventiile literare traditionale. In 1921 a publicat romanul Anicet sau Panorama, care exploreaza teme ale alienarii si identitatii, iar in 1922 a aparut Aventurile lui Telemac, un alt experiment in stil dadaist si suprarealist. In 1925, prin lucrarea Miscarea perpetua, Aragon si colegii sai au conturat principiile manifestului suprarealist, combinand libertatea imaginatiei cu o profunda reflectie asupra realitatii sociale.
In 1926 a publicat romanul Taranul din Paris, in care imbina elemente de realism magic cu observatii sociale, iar in 1934 a aparut Clopotele din Basel, explorand conflictele sociale si politice ale perioadei interbelice. Romanul Frumoasele cartiere (1936) prezinta o analiza profunda a vietii in cartierele pariziene, cu personaje si situatii care reflecta diversitatea sociala si culturala a capitalei. Dupa al Doilea Razboi Mondial, Aragon a continuat sa fie un sustinator activ al Partidului Comunist Francez, implicandu-se si in rezistenta franceza, iar in 1944 a aparut romanul Aurelien, o poveste despre iubire si alienare in timpul razboiului. In 1949 a inceput publicarea seriei de romane Comunistii, care examineaza viata si luptele membrilor Partidului Comunist Francez si reflecta convingerile politice ale autorului. Totodata, colectia de poezii Ochii Elsei (1942), dedicata sotiei sale Elsa Triolet, demonstreaza latura lirica si afectiva a scriitorului.
Aragon a colaborat de-a lungul vietii cu numeroase reviste si publicatii literare, fiind o voce activa in lumea culturala franceza. A fost membru al Academiei Goncourt si a influentat decisiv literatura moderna, atat prin operele sale, cat si prin rolul sau in promovarea suprarealismului si a angajamentului politic in arta. Critica literara a apreciat opera lui pentru profunzimea intelectuala, inventivitatea stilistica si coerenta angajamentului politic, desi unii critici au semnalat ca ideologia sa a afectat uneori complexitatea si obiectivitatea operei. Cu toate acestea, Louis Aragon ramane o figura centrala in literatura franceza, iar lucrarile sale continua sa fie studiate, citite si apreciate pentru contributiile lor la poezia, romanul si gandirea moderna.
Opere: Clopotele din Basel, Calatorii din imperiala, Saptamana patimilor, Comunistii.