Bernard Werber - Furnicile

Născut la Toulouse, într-o familie de evrei, Bernard Werber devine celebru în întreaga lume cu romanul intitulat „Furnicile”.

În copilărie nu se arată interesat de literatură, iar cariera sa părea a fi cu totul alta. Citește mult despre criminalistică și este interesat de această sferă. Astfel, se va înscrie la o Universitate renumită din Franța, unde va studia domeniul care l-a pasionat întreaga viață, criminalistica. Deși se gândește serios la o carieră în această direcție, se înscrie la școala de jurnalism și, mai apoi, se îndreaptă către scris.

Este copleșit de ficțiune și filosofie și, vom vedea mai târziu, decide să se dedice întru totul scrisului. Astfel, începe să colaboreze cu diverse publicații din Franța și Germania, este redactor șef, publicist, gazetar, jurnalist și eseist, pentru ca apoi să devină un scriitor renumit în întreaga lume.

Ideile sale sunt originale, diverse și greu de descifrat la prima vedere. Se inspiră, pe alocuri, din Kant sau Hegel, dar filosofia sa vine să se împletească atent cu ficțiunea. Autorul însuși avea să declare că romanele sale sunt fanteziste, dar pline de culoare și bazate pe o filosofie distinctă, nouă. În prezent, alături de Marc Levy, este unul dintre cei mai citiți scriitori contemporani ai Franței, omagiat la mai multe festivaluri de profil și câștigător al unor premii importante în literatura universală.

Romanul său, „Furnicile”, este și cel cu care debutează la nivel mondial. Acesta va fi un succes nesperat, tradus în 35 de limbi de circulație internațională, discutat, analizat, omagiat și criticat în cele mai importante săli literare ale lumii, adaptat pentru teatru și film, iubit și urât deopotrivă.

Lucrarea face parte dintr-o trilogie puternică, cu profil științifico-fantasctic, pentru care Werber va fi asemănat și comparat cu grandiosul Asimov. Totuși, francezul este original în descriere, mare amator de suspans și creator de nou. Ciudată și originală, scrierea are la bază o nuvelă de 7 pagini, pe care scriitorul a redactat-o cu mult timp în urmă. În centrul acțiunii se află un personaj straniu, Edmond Wells, care are ideea strălucită de a construi o mașinărie ciudată cu ajutorul căreia reușește să comunice cu furnicile.

Cartea este o distopie ciudată în care oamenii și furnicile duc o luptă pentru supraviețuire. Cumva, această asemănare între oameni și vietățile acestea neajutorate este utilizată de Werber pentru a reliefa fricile și angoasele individului. Lucrarea pune accent deosebit pe cele două comunități și pe maniera în care se influențează reciproc. Furnicile se tem de oameni, iar oamenii se tem și ei de ceva. Raporturile de putere sunt atent exploatate, iar aerul întregii scrieri este apăsător și plin de angoase.

Această lume nouă, cu această stranie manieră de comunicare îi sperie pe oameni și îi încântă în același timp, iar Werber știe cum să evoce aceste sentimente contradictorii. Vom fi încântați să urmărim acțiunea până la final și să înțelegem mai bine ideile năstrușnice ale francezului de geniu.

Lucrarea este căutată și discutată în marile centre universitare, iar autorii aflați la început de drum se vor inspira din paginile acesteia. Pe site-ul nostru, ea este disponibilă în mai multe ediții, după cum urmează: Nemira (1995), Nautilus (2015).