Erik Larson - Diavolul din orasul alb

Erik Larson este cunoscut pentru cărțile sale de non-ficțiune istorică, majoritatea devenite bestselleruri internaționale. Stilul său combină ancheta jurnalistică cu tehnici de narațiune literară, transformând faptele istorice în povești captivante, aproape de roman polițist.

Cartea "Diavolul din Orașul Alb", publicată pentru prima oară în anul 2003, este o lucrarea de non-ficțiune, care combină istoria cu elemente de thriller. Autorul reușește să îmbine date istorice cu tehnici literare specifice romanului, construind o poveste captivantă, dar și profundă. Lucrarea se desfășoară în Chicago, în anul 1893, pe fundalul Expoziției Universale Columbiene, și urmărește în paralel două personaje centrale: arhitectul Daniel Burnham, simbol al progresului și creativității umane, și criminalul în serie H. H. Holmes, întruchipare a răului și cruzimii ascunse. Această paralelă între lumină și întuneric, între creație și distrugere, conferă cărții o profunzime morală și psihologică aparte. Un element central al cărții este contrapunctul dintre ordinea și frumusețea expoziției, și cruzimea lui Holmes. Daniel Burnham este prezentat ca un om vizionar, capabil să transforme terenurile mlăștinoase într-un oraș alb, plin de clădiri impunătoare și grădini elegante. Prin intermediul acestui personaj, Larson arată că ambiția umană, perseverența și colaborarea pot produce realizări spectaculoase. Pe de altă parte, H. H. Holmes profită de fluxul vizitatorilor pentru a comite crime, construind hotelul său cu camere ascunse și dispozitive mortale. Holmes reprezintă latura întunecată a naturii umane, arătând cum cruzimea și egoismul pot coexista cu aparențe de normalitate. Astfel, contrastul dintre cei doi bărbați servește ca metaforă a dualității umane. Larson explorează tema progresului și a ambiției prin povestea expoziției. Aceasta nu este doar un eveniment artistic, ci și un simbol al inovației, al tehnologiei și al viziunii colective. Burnham și echipa sa demonstrează că, prin muncă organizată și perseverență, oamenii pot realiza ceea ce pare imposibil. Autorul accentuează însă și efortul uman ascuns în spatele strălucirii: zile și nopți de muncă intensă, sacrificii și stres, ceea ce aduce o dimensiune umană personajului și face realizarea sa și mai impresionantă. Un alt element central este tema iluziei și a aparențelor. Orașul Alb pare perfect la exterior, ascunzând efortul enorm depus pentru organizarea expoziției. Castelul lui Holmes, dimpotrivă, arată normal din exterior, dar ascunde grozăvia crimelor. Această dualitate sugerează că realitatea nu este întotdeauna ceea ce pare, iar oamenii sunt adesea atrași de strălucirea exterioară fără a observa întunericul interior. Autorul nu se limitează la relatări istorice; el explorează și psihologia personajelor, în special a lui Holmes. Cititorul înțelege cum cruzimea și manipularea pot fi instrumente ale unui individ în contextul social vulnerabil sau naiv. În același timp, realizările lui Burnham reflectă ideea responsabilității morale și a muncii pentru binele comun. Cartea devine astfel o meditație asupra alegerilor morale și a efectelor lor asupra societății. Lucrarea alternează capitole despre Burnham și Holmes, ceea ce creează un ritm narativ alert, deși detaliile arhitecturale pot părea dense. Stilul autorului combină reportajul istoric cu tensiunea unui roman polițist, ceea ce face lectura captivată. Autorul folosește descrieri vizuale impresionante - de la clădirile albe și parcurile expoziției, și până la camerele secrete ale hotelului lui Holmes. Limbajul este accesibil, dar precis din punct de vedere istoric, ceea ce ajută cititorul să înțeleagă contextul social, economic și cultural al vremii. Lucrarea lui Larson este mai mult decât o cronică istorică - este o explorare literară a luminii și întunericului în societate și în individ. Prin contrastul dintre Burnham și Holmes, Larson arată că progresul și cruzimea coexistă, iar percepția realității depinde de ochiul privitorului.

Cartea "Diavolul din Orașul Alb" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Litera (2023) și Narator (2016).