Frederick S. Perls, cunoscut mai ales sub numele de Fritz Perls, s-a nascut la 8 iulie 1893, la Berlin, intr-o familie evreiasca, si a murit la 14 martie 1970, la Chicago. A fost medic psihiatru si psihoterapeut german, devenind una dintre figurile centrale ale psihoterapiei moderne si, impreuna cu Laura Perls si Paul Goodman, unul dintre fondatorii terapiei Gestalt. Aceasta orientare s-a dezvoltat incepand cu anii 1940-1950, reunind influente din psihanaliza, psihologia Gestalt, filosofia existentiala si teoria campului. Accentul a fost pus pe experienta directa, constientizarea propriilor trairi si importanta momentului prezent.

Perls a studiat medicina la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin, obtinand diploma de medic in 1921. Ulterior s-a specializat in psihiatrie si a intrat in contact cu psihanaliza, fiind influentat de personalitati precum Sigmund Freud si Wilhelm Reich. In 1930 s-a casatorit cu Laura Perls, psiholog si psihoterapeut, care a avut un rol esential in dezvoltarea ulterioara a terapiei Gestalt. Cei doi au avut doi copii. Ascensiunea nazismului i-a determinat sa paraseasca Germania, stabilindu-se initial in Africa de Sud, unde Perls si-a continuat activitatea medicala si psihanalitica. Mai tarziu a trait in Statele Unite si a devenit una dintre figurile importante ale miscarii psihoterapeutice americane.

Prima sa lucrare majora a fost Eul, foamea si agresivitatea, publicata initial in 1942 in Africa de Sud, iar ulterior intr-o editie revizuita in limba engleza, la Londra, in 1947, de editura George Allen & Unwin. Bibliografiile consemneaza editia engleza din 1947 ca una dintre primele forme importante ale cartii, volumul avand 273 de pagini. Cartea reprezinta un moment important in evolutia gandirii lui Perls, deoarece incepe sa se distanteze de psihanaliza clasica si sa formuleze concepte care vor sta ulterior la baza terapiei Gestalt. El acorda o importanta deosebita organismului, experientei corporale, foamei, agresivitatii si modului in care omul interactioneaza cu mediul. Lucrarea este considerata una dintre sursele teoretice fundamentale ale terapiei Gestalt.

Un aspect deosebit al vietii lui Perls a fost tocmai ruptura progresiva fata de psihanaliza traditionala. Desi fusese format ca psihanalist, el a ajuns sa considere ca analiza excesiv de intelectuala a trecutului nu este suficienta pentru intelegerea pacientului. In locul acesteia, a pus accent pe ceea ce se intampla aici si acum, pe constientizarea senzatiilor, emotiilor si comportamentelor. Aceasta schimbare de perspectiva a contribuit la aparitia unei forme de psihoterapie care avea sa influenteze puternic psihologia umanista si numeroase forme contemporane de psihoterapie.

Dintre lucrarile mentionate, La terapia gestaltica reprezinta o lucrare legata de maturizarea si popularizarea conceptelor Gestalt. Perls prezinta aici modul in care terapeutul poate lucra cu experienta imediata a pacientului, incurajandu-l sa observe ceea ce simte, gandeste si face in momentul prezent. Ideile centrale sunt constientizarea, responsabilitatea personala si contactul autentic cu mediul. Terapia Gestalt avea sa devina cunoscuta tocmai prin aceasta orientare practica si experientiala, diferita de modelele psihoterapeutice strict interpretative.

Un rol important in receptarea lui Perls il are si activitatea sa de la Esalen Institute, in California, unde, in anii 1960, a tinut seminarii si demonstratii de terapie. Acolo a devenit o figura cunoscuta in cadrul miscarii contraculturale si al interesului crescand pentru dezvoltare personala, constientizare si psihoterapie experientiala. Stilul sau direct, uneori provocator si neconventional, a facut ca demonstratiile sale terapeutice sa fie memorabile si sa contribuie la popularizarea terapiei Gestalt in Statele Unite.

Perls a publicat si Eul, foamea si agresivitatea in mai multe editii si sub diferite forme editoriale, lucrarea fiind ulterior prezentata si ca una dintre cartile de inceput ale terapiei Gestalt. O alta lucrare asociata activitatii sale este Gestalt Therapy Verbatim, aparuta in 1969, iar bibliografiile terapiei Gestalt mentioneaza, de asemenea, lucrarea Gestalt Therapy: Excitement and Growth in the Human Personality, publicata in 1951 impreuna cu Ralph Hefferline si Paul Goodman.

Receptarea lui Frederick Perls a fost puternica, dar nu lipsita de controverse. Pentru adeptii sai, el a reprezentat un inovator care a contribuit decisiv la desprinderea psihoterapiei de modelele excesiv de teoretice si la orientarea acesteia spre experienta concreta a pacientului. Terapia Gestalt a fost apreciata pentru accentul pus pe constientizare, autenticitate si relatia dintre individ si mediul sau. In acelasi timp, stilul personal al lui Perls si unele dintre metodele sale foarte directe au fost considerate provocatoare, iar anumite aspecte ale teoriei sale au fost criticate pentru caracterul lor mai putin sistematic sau pentru baza empirica limitata. Chiar si asa, influenta sa istorica este incontestabila: Perls este considerat unul dintre principalii fondatori ai terapiei Gestalt, iar conceptele sale despre „aici si acum”, constientizare si responsabilitate personala continua sa fie prezente in psihoterapia contemporana.

Opere: Eul, foamea si agresivitatea.