Jurnalul de la Paltinis

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

Gabriel Liiceanu - Asteptand o alta omenire Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Asteptand o alta omenire IN STOC Pret: 55,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Epistolar Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Epistolar IN STOC Pret: 12,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Despre ura Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Despre ura IN STOC Pret: 21,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Estul naivitatilor noastre Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Estul naivitatilor noastre IN STOC Pret: 36,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Intalnire cu un necunoscut Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Intalnire cu un necunoscut IN STOC Pret: 39,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Declaratie de iubire Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Declaratie de iubire IN STOC Pret: 21,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Declaratie de iubire Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Declaratie de iubire IN STOC Pret: 21,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Cearta cu filozofia Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Cearta cu filozofia IN STOC Pret: 17,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Usa interzisa Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Usa interzisa IN STOC Pret: 20,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Scrisori catre fiul meu Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Scrisori catre fiul meu IN STOC Pret: 30,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Despre minciuna Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Despre minciuna IN STOC Pret: 21,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Apel catre lichele Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Apel catre lichele IN STOC Pret: 14,00 Lei
Gabriel Liiceanu - Usa interzisa Vezi detalii Gabriel Liiceanu - Usa interzisa IN STOC Pret: 25,00 Lei

Gabriel Liiceanu - Jurnalul de la Paltinis
Un model paideic în cultura umanistă, Jurnalul de la Păltiniș, a treia carte a lui Gabriel Liiceanu, a fost publicată întâi la editura Cartea Românească în anul 1983. După Revoluția din 1989, cartea a cunoscut o a doua ediție la editura Humanitas, în 1991, revizuită și adaugită cu paginile cenzurate din 1983. În 1996, o a treia ediție a fost tipărită, tot la editura Humanitas, de data aceasta adăugându-se două texte inedite despre arestarea și moartea lui Noica.
Jurnalul este o mărturisire despre timpul petrecut de Gabriel Liiceanu alături de Cosntantin Noica la Păltiniș. Ideea Școlii de la Păltiniș a aparținut lui Noica, care, în 1975 a închiriat o cameră de 8 metri pătrați într-o cabană de la Păltiniș, o stațiune de lângă Sibiu, situată la 1400 m altitudine și la 330 km depărtare de București. La ”4000 de picioare deasupra lumii”, așa cum aflăm din prefața scrisă de Liiceanu că îi plăcea lui Noica să spună, mii de tineri din toată țara ajungeau cu dorința de a găsi o ”soluție de viață” și niciunul nu pleca nemarcat de la aceste întâniri. Scopul Școlii era de a-i ajuta și îndemna pe cei care doreau să se caute pe sine, prin analiza și interpretarea de texte filosofice, sau prin discuții libere asupra filosofiei.
Însemnările de jurnal încep pe 21 martie 1977 și se termină în iulie 1981. Fiecare întâlnire a lui Liiceanu cu Noica e încărcată de idei filosofice și de un spirit cultural mult diferit față de ce era obișnuit la vremea respectivă. Ideea că existau oameni care își doreau o altfel de cunoaștere față de cea prezentată de stat poate părea de necrezut. Cum arătă de altfel și Liiceanu, fenomenul Școlii de la Păltiniș pare a fi unic în Europa de Est. Pentru mulți, Jurnalul a reprezentat un deschizător de drumuri, care păreau fie inexistente, fie închise, reușind să sublinieze importanța culturii într-o epocă totalitată.
Raportul discipol-maestru este cheia în lucrarea lui Liiceanu. Noica le cerea discipolilor săi să cunoască limbile franceză, engleză, germană, greacă veche și latină. Pe lângă acestea, Noica avea și o listă de 100 de cărți pe care le considera obligatorii pentru cei care doreau să se avânte în studiul filosofiei. Pe întreg parcursul jurnalului, putem observa ușurința cu care Liiceanu pomenește de marii filosofi ai lumii, filosofii care pentru mulți dintre oameni rămân însă necunoscuți.
Aflăm din jurnal că Noica avea un program bine organizat, din care nu lipsea mișcarea. În opinia lui, ”orice filosof gândește întâi cu picioarele”, și le recomandă celor doi discipoli ai săi, Liiceanu și Pleșu, să facă la fel. În desele plimbări menționate în Jurnal observăm că Noica era dornic de discuții în deosebi atunci când făcea o plimbare alături de discipolii săi. De altfel, despre cunoscuta fotografie făcută de Andrei Pleșu lui Liiceanu mergând alături de Noica, Noica notează că ”a face cultură e a sta într-un picior,” iar diferența este că Noica stătea pe cel drept, iar Liiceanu pe cel stâng.
În definitiv, Jurnalul, în modul în care ni-l prezintă Liiceanu, este întocmai ca o plimbare în aerul proaspăt al munților pentru un om obișnuit doar cu un aer greu și poluat, o carte care, așa cum spunea Noica,  ”istorisește o fabulă care, cu sau fără noi, merita să fie inventată.”


sus