Filtre:
Edituri
Pret
An aparitie
19241990
Limba
Coperti
Colectii
Filtrează
Carti Georges Duhamel
Ordonează
Despre George Duhamel
Narator, eseist si medic francez (n. 1884, Paris – d. 1966, Valmondois). Desi inclinat inca din prima tinerete spre studiul medicinei, a dat dovada si de o vie curiozitate pentru umanism care i-a permis sa fie cunoscut ca scriitor in Abbaye de Creteil, o coterie de literatura la inceputul secolului al XX-lea (1906-1908).
Dupa ce a terminat liceul, Duhamel a intrat in aceeasi scoala de medicina de la Universitatea din Paris pe care a urmat-o tatal sau. Georges a continuat insa sa scrie, iar in 1906 s-a alaturat lui Jules Romains, Charles Vildrac si altii, astfel formandu-se grupul l'Abbaye, leaganul unanimismului. In 1909 a devenit medic si a servit in Primul Razboi Mondial.
Colectia sa de povestiri, Vies des Martyrs: 1914-1916 (1917; Viata martirilor) si Civilization 1914-1917 (Civilizatie, 1918), care au fost distinse cu Premiul Goncourt, dezvaluie mila autorului pentru soldatii raniti si bolnavi pe care i-a avut in grija. Aceeasi compasiune pentru suferinta umanitatii, in special a celor umili si saraci, a inspirat Les Hommes abandonnées (1921; „Barbatii abandonati”) si cele cinci romane care formeaza ciclul lui Salavin (1920 - 1932; Slavin, 1936).
Umanismul si valorile morale ale pozitiei umane l-au determinat sa inaugureze un alt ciclu de romane, intitulat Chronique des Pasquiers (Cronica Pasquiers), reflectand efortul dramatic al membrilor unei familii din clasa de mijloc. La scurt timp dupa initierea publicarii acestei serii de zece romane (1933 - 1944), naratorul parizian a fost ales membru al Academiei Franceze, unde a fost secretar intre 1944 si 1946.
In perioada celui de-al doilea razboi mondial opera sa a fost interzisa de catre germani. El se va opune cu darzenie presiunii ocupantilor si fractiunii maresalului Petain din interiorul Academiei Franceze, pozitie pentru care generalul Charles de Gaulle ii va aduce multumiri publice mai tarziu.
La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a inceput sa-si scrie autobiografia, care a iesit din tipografie sub titlul de Lumieres sur ma vie (1948). Piesele si romanele sale ulterioare au continuat cautarea identitatii individului in viata contemporana, in special in seria Salavin si in cele zece volume Chronique des Pasquier, operele sale remarcabile de fictiune. Printre comentariile despre alte culturi care decurg din calatoriile sale, critica usturatoare a lui Duhamel la adresa Statelor Unite in Scenes de la vie future a starnit o furie deosebita.
Opera: Vie des martyrs (1917, Vieti de eroi); Lumieres sur ma vie (1948); Civilisation (1918, Prix Goncourt); Vie et Aventures de Salavin (Viata si aventurile lui Salavin, 1920 – 1932); Chronique des Pasquier (10 volume - Le Notaire du Havre, Le Jardin des betes sauvages, Vue de la terre promise, La Nuit de la Saint Jean, Le Desert de Bievres, Les Maitres, Cecile parmi nous, Le Combat contre les ombres, Suzanne et les Jeunes Hommes, La Passion de Joseph Pasquier - 1933-1945); Mémorial de la guerre blanche (1939); Lumieres sur ma vie (1948) - opera literara. Des legendes, des batailles (1907); Selon ma loi (1910); Elegies (1920); Anthologie de la poesie lyrique francaise (1923); Les Voix du vieux monde, mis en musique par Albert Doyen (1925).
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro