Gordon Willard Allport (1897–1967) a fost un important psiholog american, considerat unul dintre fondatorii psihologiei personalitatii. S-a nascut la 11 noiembrie 1897, in Montezuma, Indiana, intr-o familie in care tatal era medic. A studiat la Harvard University, unde si-a obtinut licenta in 1919, masteratul in 1920 si doctoratul in psihologie in 1922. A petrecut o perioada de studiu in Europa, la Universitatea din Berlin si la Cambridge, experienta care i-a influentat ulterior perspectiva asupra personalitatii. A revenit la Harvard, unde a lucrat cea mai mare parte a carierei sale, devenind profesor si cercetator apreciat. A fost casatorit cu Ada Lufkin Gould, cu care a avut un fiu. A murit la 9 octombrie 1967, la Cambridge, Massachusetts.

Allport a inceput sa publice in anii 1920, preocuparea sa principala fiind intelegerea personalitatii umane ca structura unica si dinamica. Spre deosebire de teoriile psihanalitice care puneau accent pe conflictele inconstiente si experientele copilariei, el sustinea ca oamenii sunt influentati in mod important de scopurile, valorile si motivele lor actuale. A introdus si dezvoltat conceptul de trasaturi de personalitate, considerand ca acestea reprezinta dispozitii relativ stabile care determina modul particular in care fiecare persoana gandeste, simte si actioneaza. Allport a lucrat la Harvard mai multe decenii si a fost implicat in numeroase organizatii profesionale, inclusiv American Psychological Association.

Dintre lucrarile sale, cea mai importanta pentru lista prezentata este Structura si dezvoltarea personalitatii, publicata initial in limba engleza sub titlul Pattern and Growth in Personality in 1937. Cartea reprezinta una dintre lucrarile fundamentale ale psihologiei personalitatii si propune o perspectiva ampla asupra formarii si dezvoltarii individului. Allport respinge ideea ca personalitatea poate fi explicata exclusiv prin instincte, conflicte sau conditionare si pune accent pe unicitatea persoanei, pe trasaturile sale si pe dezvoltarea continua a propriei identitati.

Un concept celebru dezvoltat de Allport este cel de „functional autonomy”, prin care explica faptul ca anumite comportamente sau motive pot deveni independente de motivele care le-au generat initial. De asemenea, Allport a diferentiat trasaturile cardinale, centrale si secundare, clasificare care a avut o influenta majora asupra cercetarilor ulterioare privind personalitatea. Printre celelalte lucrari importante ale sale se numara Personality: A Psychological Interpretation (1937), The Nature of Prejudice (1954), lucrare devenita esentiala pentru studiul prejudecatii si discriminarii, si Becoming (1955), dedicata dezvoltarii personalitatii mature.

Allport a avut si preocupari legate de religie, valori morale si relatiile dintre oameni. The Nature of Prejudice a aparut intr-o perioada in care studiul prejudecatii devenea tot mai important in psihologia sociala, iar cercetarile sale au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu. In plan cultural si academic, Allport a fost considerat un intelectual preocupat nu doar de descrierea comportamentului, ci si de intelegerea persoanei ca fiinta complexa, cu valori, intentii si obiective proprii.

Criticii si istoricii psihologiei il considera pe Gordon Allport unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai personalitatii din secolul XX. A fost apreciat pentru faptul ca a pus individul unic in centrul cercetarii psihologice si pentru contributia sa la dezvoltarea psihologiei umaniste si a psihologiei personalitatii. Ideile sale despre trasaturi, dezvoltarea sinelui si autonomia motivelor au ramas influente, chiar daca unele dintre conceptele sale au fost ulterior revizuite sau reinterpretate. Structura si dezvoltarea personalitatii ramane una dintre lucrarile de referinta pentru intelegerea modului in care personalitatea se formeaza si se manifesta.

Opere: Structura si dezvoltarea personalitatii.