Romancier si actor de origine germana, s-a nascut la Czernowitz (in prezent Cernauti, Ucraina), in Bucovina, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar. Cunoscut mai ales pentru romanele sale de divertisment, este totusi considerat de unii scriitori ca fiind unul dintre marile nume ale literaturii austriece. Si-a scris cea mai mare parte a operei sale in germana, desi a produs, de asemenea, proza foarte admirata in engleza si italiana. Indiferent de limba, el a evocat lumea poliglota prabusita a Imperiului Austro-Ungar in care s-a nascut.

Provenea dintr-o familie aristocratica italiana din provincia Ragusa, care se stabilise la Viena la mijlocul secolului al XVIII-lea. Dupa Primul Razboi Mondial, Von Rezzori a studiat la colegiile din Brasov, Furstenfeld si Viena. A inceput sa studieze mineritul la Universitatea din Leoben, apoi arhitectura si medicinala Universitatea din Viena, unde in cele din urma a absolvit in arte. La mijlocul anilor ’30 s-a mutat la Bucuresti si s-a inrolat in armata romana. In anul 1938 s-a stabilit la Berlin, unde si-a inceput activitatea de scriitor, jurnalist, autor de programe radio si producator de film. A devenit cunoscut cu Maghrebinische Geschichten (1953, Povesti din „Magrebinia”), o colectie de povestiri satirice.

Datorita cetateniei sale romane, Rezzori nu a fost expulzat de autoritatile naziste in timpul celui de- al doilea razboi Mondial. In Germania de Vest, dupa razboi, a scris atat pentru radio, cat si pentru film si a inceput sa publice carti intr-un ritm rapid, inclusiv Idiotenfuhrer durch die Deutsche Gesellschaft: Hochadel, Adel, Schickeria, Prominenz (Ghidul idiotului) in patru volume despre societatea germana. De la sfarsitul anilor 1950, Rezzori a avut roluri in mai multe filme franceze si vest-germane, inclusiv intr-unul regizat de prietenul sau Louis Malle.

In anul 1967, dupa ce a petrecut ani de zile clasificat ca apatrid, Rezzori s-a stabilit intr-o ferma din secolul al XV-lea, in afara Florentei, impreuna cu sotia sa, galerista Beatrice Monte della Corte. Acolo a realizat unele dintre cele mai cunoscute lucrari ale sale, printre care Memoiren eines Antisemiten (1979, Memoriile unui antisemit) si volumul de memorii The Snows of Yesteryear: Portraits for an Autobiography (1989). Gregor Von Rezzori a murit la 23 aprilie 1998 (Donnini, Reggello, Toscana, Italia). In memoria sa, primaria din Florenta a instituit in 2007 premiul pentru literatura straina Vallombrosa Von Rezzori.

Opera: Flamme, die sich verzehrt (roman, 1940); Mannerfibel (1955); Maghrebinische Geschichten (1953); Ein Hermelin in Tschernopol. Ein maghrebinischer Roman (1958, O ermina in Cernopol); Idiotenfuhrer durch die Deutsche Gesellschaft: Hochadel, Adel, Schickeria, Prominenz (in patru volume, 1962 – 1965, Ghidul idiotului); Die Toten auf ihre Platze. Tagebuch des Films Viva Maria (1966, Mortii la locul lor Jurnalul filmului Viva Maria, Mondadori); Memoiren eines Antisemiten (1979, Memoriile unui antisemit); Kurze Reise ubern langen Weg. Eine Farce (1986, Intoarcere dezamagita/ Ultima oprire); The Snows of Yesteryear: Portraits for an Autobiography (1989); Begegnungen (1992, Intalniri); Un strain in Lolitaland. An Essay (1993); Greisengemurmel. Ein Rechenschaftsbericht (1994); Mir auf der Spur (1997); Der Schwan (2014).