Haralamb Zinca - Moartea vine pe banda de magnetofon

Haralamb Zincă, pe numele său real Hary Isac Sielberman se naște pe 4 iulie 1923 în Roman, din dragostea eternă a lui Iosif Sielberman și al Carolinei. La vârsta de 11 ani va pleca la București și va fi ucenic din 1934 până în 1940. În 1950 se va înființa ceea ce va fi o copie fidelă a Institutului Maxim Gorki din URSS. Școala de Literatură si Critică Literară Mihai Eminescu care avea ca scop formarea scriitorilor și criticilor pentru a scrie lucruri cât mai frumoase în operele sale despre regimul comunist. Până să se înscrie aici va fi bibliotecar la Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică, activist de partid și activist sindical, toate pentru a reuși să mențină o poziție demnă în societate. După ce termină studiile, Haralamb Zincă va excela pe ramura jurnalistică. A fost redactor șef adjunct la revistele Tânărul scriitor și la Luceafărul, redactor la Viața Româneasca și secretar responsabil de redacție la Gazeta Literară dar cel mai important este că a reușit să devină directorul Casei Uniunii Scriitorilor din București.

Debutul literar are loc în 1950 cu nuvela ”Primăvara” care va fi un manuscris exemplu pentru școala pe care a urmat-o, zicând cât de bine este să trăiești în țara noastră. Va scrie numeroase nuvele non-fiction, dar cel mai important va fi faptul că a scris peste 50 de romane polițiste care au uimit chiar și ce mai sceptici cititori.

Autorul moare pe 24 decembrie 2008 răpus de boala Alzheimer însă noi rămânem cu stilul său unic sobru, dar plin de umor, și cu filmele produse de fiul său, Andre, în Statele Unite.

Romanul ”Moartea vine pe bandă de magnetofon” a fost publicat pentru prima oară la editura Militară în 1967, ediție ce este prezentă și pe site-ul nostru. De asemenea poți găsi ediția aceleași edituri din 1968, ediția Publisol din 2021și Garamond din 1999.

Suntem la începutul Epocii de Aur a României când în București are loc un caz misterios. Romanul îl are în centrul atenției pe geologul Stamatiad, un profesionist în meseria sa dar cu un psihic slab. Acesta lucrează la un proiect foarte important la nivel național și din această cauză începe să primească amenințări cu moartea. Ce este ciudat este faptul că autorul nu cere nimic în schimb, doar îl anunță că își va avea sfârșitul când va decide el. Pentru că acesta îi cunoaște starea mentală, va profita și va pătrunde în casa lui și a-i lăsa mesaje pe banda de magnetofon. Stamatiad decide atunci să apeleze la autorități și îi vin în ajutor căpitanul Lucian, locotenentul Frunză și maiorul Panait. Descriși pe rând ca fiind detectivul neînfricat, burlacul convins și omul sobru, aceștia vor face o echipă de elită ce îl vor găsi pe cel ce se joacă cu sentimentele geologului.

Romanul a fost ecranizat sub denumirea de "Un om în Ioden" în 1979. Acțiunea a fost puțin schimbată însă cu actori ca Victor Rebenciug, Mircea Albulescu sau Draga Olteanu Matei, nu are cum să nu îți placă.