Hedi Fried, nascuta Hedvig Szmuk, la 15 iunie 1924, in Sighet, Romania, a fost scriitoare, psiholog si una dintre cele mai importante voci ale supravietuitorilor Holocaustului din Suedia. A murit la Stockholm, la 19 noiembrie 2022, la varsta de 98 de ani. Viata ei a fost profund marcata de deportarea la Auschwitz, experienta pe care ulterior a transformat-o intr-o misiune de educare a generatiilor tinere cu privire la Holocaust, antisemitism, rasism si apararea valorilor democratice.

Hedi Fried provenea dintr-o familie evreiasca din Sighet. In 1944, impreuna cu parintii si sora sa, Livia, a fost deportata la Auschwitz. Parintii sai au fost ucisi in lagar, in timp ce Hedi si sora ei au supravietuit si au trecut ulterior prin mai multe lagare de munca, ajungand in cele din urma la Bergen-Belsen. Au fost eliberate in aprilie 1945 si au ajuns in Suedia in acelasi an, cu ajutorul Crucii Rosii. Experienta deportarii si a reconstructiei vietii dupa razboi avea sa devina tema centrala a activitatii sale literare si civice.

Inainte de razboi, Hedi Fried isi incepuse pregatirea pentru cariera didactica, obtinand examenul de invatatoare in 1943. Dupa stabilirea in Suedia si-a continuat studiile, obtinand in 1957 o diploma in psihologie si pedagogie, iar in 1982, la varsta de 58 de ani, s-a format ca psiholog. S-a casatorit in 1947 si a avut trei fii. Dupa moartea sotului sau, in 1963, a ramas singura cu copiii si a preluat pentru o perioada afacerea familiei, pe care a vandut-o ulterior pentru a reveni la studii si la profesia de psiholog.

Inca din 1988 a inceput sa tina conferinte despre Holocaust, iar mai tarziu a devenit o prezenta constanta in scolile din Suedia, unde vorbea direct cu elevii despre experientele sale. Activitatea sa nu s-a limitat la literatura: a oferit consiliere supravietuitorilor Holocaustului si a contribuit la organizarea unui centru destinat persoanelor afectate de traumele persecutiei naziste. A fost, de asemenea, implicata activ in lupta impotriva rasismului, antisemitismului si xenofobiei. Pentru aceasta activitate a primit numeroase distinctii, printre care medalia Illis Quorum in 1998, premiul cultural Natur & Kultur si premiul Raoul Wallenberg in 2015.

Debutul sau literar a avut loc relativ tarziu, la varsta de 66 de ani, cu volumul Franturi dintr-o viata. Drumul la si de la Auschwitz, publicat initial in Suedia in 1992, la editura Natur & Kultur. Cartea este o marturie autobiografica despre copilaria si adolescenta petrecute la Sighet, ghetou, deportare, Auschwitz, lagarele de munca, Bergen-Belsen, eliberare si dificila intoarcere la o viata normala. Cartea a fost tradusa si publicata in limba engleza sub titlul The Road to Auschwitz: Fragments of a Life, fiind apreciata pentru simplitatea si forta marturiei.

O continuare fireasca a acestei carti este Intoarcere la viata, publicata in 1995. Volumul urmareste perioada de dupa eliberare si incercarea supravietuitoarei de a-si reconstrui viata intr-o tara noua. Hedi Fried nu prezinta doar supravietuirea fizica, ci si dificultatea revenirii la normalitate, formarea unei familii si confruntarea cu amintirile trecutului. Impreuna cu primul volum, cartea formeaza o ampla marturie despre viata de dinainte, din timpul si de dupa Holocaust.

In Pendulul vietii, publicat in 2003, Hedi Fried revine asupra experientelor sale si asupra consecintelor psihologice ale Holocaustului. Cartea reuneste reflectii, experiente si concluzii acumulate de-a lungul anilor si este strans legata de activitatea sa de psiholog si educator. Titlul sugereaza oscilatia permanenta dintre trecut si prezent, dintre trauma si dorinta de a construi o existenta cu sens.

O alta lucrare importanta este A treia viata, aparuta in limba suedeza in 2002 si publicata in Romania de Editura Vremea in 2011. Cartea descrie etapa in care autoarea, dupa supravietuirea Holocaustului si reconstruirea vietii personale, isi transforma experienta profesionala intr-o forma de sprijin pentru alti supravietuitori. Ea prezinta activitatea psihologica si organizarea unui centru in care persoanele marcate de traume profunde puteau primi consiliere si intelegere.

Critica a primit favorabil scrierile lui Hedi Fried, in special pentru caracterul sincer si lipsit de artificii al marturiei sale. Editura suedeza Natur & Kultur subliniaza ca Franturi dintr-o viata a aparut in numeroase editii si tari, iar Elie Wiesel a descris volumul drept mai mult decat o simpla documentare personala, considerandu-l o marturie profunda si tulburatoare. Jewish Chronicle a apreciat simplitatea emotionanta cu care este relatata lupta pentru supravietuire, iar Swedish Book Review a remarcat tocmai absenta unor explicatii facile sau a unor solutii simpliste.

Importanta lui Hedi Fried depaseste astfel domeniul literar. Ea a transformat propria experienta intr-un instrument de educatie si avertizare, insistand asupra faptului ca memoria Holocaustului trebuie transmisa mai departe. Prin cartile sale, prin activitatea de psiholog si prin intalnirile cu mii de elevi, Hedi Fried a devenit una dintre vocile reprezentative ale memoriei Holocaustului in Suedia. Opera sa ramane valoroasa nu numai ca document istoric, ci si ca reflectie asupra traumelor, supravietuirii, reconstruirii identitatii si responsabilitatii fiecarei generatii de a combate rasismul si antisemitismul.

Opere: Pendulul vietii, Drumul la si de la Auschwitz, Franturi dintr-o viata. Drumul la si de la Auschwitz, A treia viata, Intoarcere la viata.