Ioan Dan - Curierul secret

Romancier și scriitor al lucrărilor de capă și spadă, Ioan Dan este supranumit Zevaco al României, ori este adesea comparat cu marele Dumas. De la vârste fragede, Dan este pasionat de istoria țării sale și urmează cursuri intensive de istorie și cultură românească. Pleacă la București pentru a-și continua studiile și cercetările, iar de aici înainte începe să scrie. La început, se îndreaptă către scurte nuvele istorice și ușor romanțate, pentru ca, mai apoi, să își îndrepte atenția către literatura de călătorie și memoriei.

Numele său va rămâne în imaginarul colectiv vreme îndelungată, ba chiar în zilele noastre îl vom regăsi în paginile de istorie și în alte referințe bibliografice. Debutează în literatura în 1938 cu romanul intitulat „Regele sportivilor”, care este structurat în două volume. Trei ani mai târziu, în 1941, publică romanul „Detectivul”, iar, mai apoi, este o prezență constantă în revista „Luceafărul”. În 1984, părăsește România și se va întoarce numai pentru scurte perioade de timp. Își găsește refugiul în Germania, pentru ca, mai apoi, să se stabilească definitiv în California, SUA.

Scrierile sale se concentrează în jurul unor personaje istorice remarcabile, precum Mihai Viteazul sau Mircea cel Bătrân, dar și a unor eroi care, deși anonimi, vor influența cursul istoric de peste secole.

„Curierul secret” apare pentru întâia oară în anul 1947, într-o perioadă tulbure din punct de vedere politic și economic. La vremea aceea, democrația nu era un termen utilizat și, nici pe departe, un curent politic universal adoptat. Luptele pentru stăpânirea teritoriilor și înrobirea popoarelor dominau Moldova, Tara Românească și întreg continentul.  Romanul lui Ioan Dan este o monografie a țării noastre, un elogiu adus vremurilor pe care le-a trăit și o importantă pagină de istorie. Observăm că limbajul folosit de scriitor poate o considerat greoi la prima vedere, însă trebuie să ținem cont de vremea la care a fost redactat documentul, dar și de evoluția pe care limba noastră a avut-o până în prezent.

Ioan Dan nu folosește metafore și alte artificii literare, ci realizează o descriere detaliată a lumii sale, hiperbolizând, ce-i drept, anumiți domnitori. Astfel, aflăm despre măreția lui Mihai Viteazul și luam parte, indirect, la încercările acestuia de a-și distruge adversarii politici. Scriitorul ne prezintă o alta fața a istoriei și reușește să ne capteze atenția într-un mod deosebit. Manuscrisul său va fi urmat de o a doua parte, intitulată „Cavalerii” și care prezintă faptele de vitejie ale domnitorilor români, dar și înfrângerile acestora. Tratate de pace, comploturi și lupte pentru putere, toate acestea sunt descrise magistral în volumul atât de apreciat al românului.

La numai un click distanță, pe site-ul anticariatului nostru, romanul se găsește în mai multe ediții, după cum urmează: Lucman (1999), Eminescu (1974), Lucman (2007).