Josif Constantin Dragan - Antonescu

Cartea „Antonescu. Mareșalul României și războaiele de reîntregire” semnată de Iosif Constantin Drăgan este o lucrare amplă, de referinţă, axată pe prezentarea vieţii şi activităţii politice şi militare a lui Ion Antonescu, cu accent pe motivele, condiţiile şi desfăşurarea ceea ce autorul numeşte „războaiele de reîntregire”. Lucrarea are la bază numeroase mărturii şi documente, încercând să ofere o perspectivă detaliată asupra perioadei în care Antonescu a fost conducător al statului român, precum şi asupra relaţiilor externe, alianţelor militare şi implicaţiilor ulterioare ale acţiunilor sale.

Autorul începe prin a plasa contextul istoric: România interbelică, tensiunile teritoriale, revendicările statelor vecine şi suferinţele generate de pierderea unor teritorii în urma primului război mondial. Drăgan explică cum aceste frustrări teritoriale, combinate cu percepţii despre identitatea naţională şi dorinţa de reîntregire, au creat un mediu propice pentru ascensiunea politică a lui Antonescu. Se insistă pe climatul politic intern, pe slăbiciunile sistemului democratic, pe influenţele externe (Germania nazistă, Uniunea Sovietică), pe alianţele care au fost formate şi rupte, precum şi pe corelarea acţiunilor României cu cele ale marilor puteri din război.

În partea centrală a cărţii, Drăgan analizează detaliat perioada în care Ion Antonescu a preluat puterea, contextul de politică internă şi externă, deciziile majore pe plan militar, desfăşurarea operaţiunilor împotriva Uniunii Sovietice, ocuparea teritoriilor pierdute (Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa) şi implicarea României în „războiul de est” alături de Germania nazistă. Se aduc la lumină documente care arată interesele strategice ale conducerii militare şi politice, dar şi dimensiunile pierderilor, sacrificiilor şi consecinţelor – umane, materiale, morale. Drăgan nu evită subiecte controversate precum: relaţia cu Germania, cu liderii nazişti, dar şi cu conducerea sovietică, maniera cum au fost tratate populaţiile civile în teritoriile ocupate sau eliberate, administraţia militară, dar şi impactul propagandei, de ambele părţi.

Autorul ia în considerare, de asemenea, relaţiile dintre Antonescu şi regele Mihai I, modul în care puterea era structurată, rolul armatei, al generalilor, al miniștrilor, dar şi presiunile externe ce au influenţat deciziile strategice. Un alt capitol tratează începutul sfârşitului: retragerea, pierderea teritoriilor, reacţia populaţiei, schimbările de alianţă, momentele care au condus la destituirea lui Antonescu în august 1944, precum şi consecinţele imediate (armistiţiul, ocupația sovietică, procesele politice).

Cartea mai oferă o analiză a impactului pe termen lung al regimului Antonescu asupra identităţii naţionale, asupra memoriei colective, asupra istoriografiei şi a modului în care aceste evenimente sunt interpretate distinct începând din epoca comunistă, dar şi după 1989. Drăgan pune accent pe ideea că „războaiele de reîntregire” nu au fost doar operaţiuni militare, ci răspunsuri la imperativul naţional, la dorinţa de restaurare a integrităţii teritoriale şi de respect faţă de istorie.

În ciuda dimensiunii ample şi a detaliilor, autorul este criticat de unii cercetători pentru modul în care selectează documentele şi mărturiile, fiind acuzat de anumite perspective pro-Antonescu sau de minimalizare a unor responsabilităţi, în special cele legate de crimele de război, tratamentul populaţiilor evreieşti sau răniţii. De asemenea, unele pasaje sunt văzute ca parte a unei încercări de reabilitare morală a lui Antonescu, ceea ce implică o interpretare care, deși documentată, nu este unanim acceptată în studiile istorice.

În ansamblu, „Antonescu. Mareșalul României și războaiele de reîntregire” constituie o lucrare de referinţă importantă pentru cei care doresc o abordare detaliată şi din perspectiva documentelor asupra lui Ion Antonescu şi a rolului lui în cel de-al Doilea Război Mondial pentru România. Cartea oferă atât informaţii pe care nu le găseşti mereu într-o formă atât de condensată, cât şi argumente care invită la reflecţie critică asupra felului în care memoria istorică este construită.

Pe site-ul nostru, la un click depărtare, cartea este de găsit în mai multe ediții: Nagard (1989), Carpatica (2000).