Kobo Abe - Chip strain

Kobo Abe, pe numele său real Kimifusa Abe, se naște pe 7 martie 1924 în Tokio. Este interesat, copil fiind, de insecte, matematică și lectură, printre autorii săi preferați numărându-se Fyodor Dostoievski, Friedrich Nietzsche și Franz Kafka. Asemeni tatălui lui se înscrie la Universitatea Imperială din Tokio pentru a studia medicina. În ultimul an de facultate începe să scrie povestiri și, mai apoi, romane. Debutează ca poet în anul 1947 cu lucrarea „Mumei-shishu” și anul următor publică primul său roman „Owarishi michi no shirube ni”. Primul roman tradus în limba română este romanul science-fiction „Inter Ice Age 4”, urmat de romanul care îi aduce faima la nivel internațional „Femeia nisipurilor” și apoi „Chip străin”.

Romanul „Chip străin” este publicat pentru prima dată în anul 1964 și, precum în multe scrieri ale sale, autorul abordează tema înstrăinării omului modern de societate. Este tradus în limba română de Angela Hondru în anul 1990 pentru editura Univers. În anul 2006 apare și în colecția Biblioteca Polirom la editura Polirom. Găsești ambele ediții ale cărții pe site-ul anticariatului nostru, Printre Cărți. În anul 1966 apare filmul „Tanin no Kao” bazat pe romanul lui Kobo Abe, „Chip străin”, în regia lui Hiroshi Teshigahara care câștigă două premii Mainichi pentru cea mai bună regie și cea mai bună coloană sonoră. Câștigă, de asemenea, premiul FIRESCI și premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de film din insula Faro în anul 1966.

Romanul „Chip Străin” îl are în centrul acțiunii sale pe inginerul Okuyama care este desfigurat în urma unei explozii într-un accident industrial. Pentru a-și acoperi arsurile poartă diverse bandaje care, însă, îl fac respingător pentru societate. Până și relația cu soția sa are de suferit, prin urmare, el decide să proiecteze o mască realistă. Obsedat de știință și de a scăpa de noua înfățișare, el închiriază un mic apartament unde începe să lucreze la proiectul său special. Pentru ca masca să fie cât mai aproape de o față reală, personajul principal apelează la ajutorul unui medic expert în chirurgie estetică și la un expert în paleontologie. Odată finalizată masca, viața lui Okuyama se schimbă total. Este încântat de libertatea pe care, aparent, o capătă. Cu toate că scopul inițial al măștii era de a se regăsi pe sine, într-un final masca pune stăpânire pe cel ce o poartă și descoperim un om cu o altă personalitate, un nou comportament, capabil să facă orice gândește, moral sau imoral, legal sau ilegal.

Romanul este unul introspectiv, naratorul se confruntă în mod constant cu prejudecățile societății în care trăiește. El însuși simte că, odată cu pierdea chipului, s-a pierdut pe sine. Valoarea unui individ este strâns legată de aspectul fizic și nu de cunoștințele pe care le are. Apar o mulțime de întrebări legate de modul în care ceilalți percep o persoană și începe să își pună la îndoială propria identitate. Se simte îngropat de viu și vrea să evadeze din acest univers. Poate de aceea, odată cu finalizare măștii el începe și trăiește ca o persoană diferită, într-un univers diferit, văzut prin ochii măștii.