Lama Anagarika Govinda s-a nascut la 17 mai 1898 in orasul Waldheim, Germania, sub numele de Ernst Lothar Hoffmann, si a murit la 14 ianuarie 1985, in Mill Valley, California. A fost una dintre cele mai importante personalitati care au contribuit la apropierea dintre spiritualitatea orientala si gandirea occidentala in secolul XX. De formatie filosof, psiholog si istoric al artei, el a studiat la universitatile din Freiburg, Marburg si Kiel, unde s-a familiarizat cu ideile lui Schopenhauer, Nietzsche si Jung, dar si cu scrierile mistice indiene si budiste. Inca din tinerete, a simtit ca ratiunea europeana nu poate oferi raspunsuri ultime despre sensul existentei, iar cautarile sale spirituale l-au condus catre Asia.

In 1928 a calatorit in Sri Lanka, unde a intrat in contact cu budismul Theravada si a fost hirotonit calugar sub numele de Anagarika, care insemna „cel fara casa“. Ulterior, in India, a descoperit budismul tibetan si a devenit discipol al marelui lama Ngawang Kalzang. Prin initierea sa in traditia tibetana, a primit numele de Lama Anagarika Govinda, devenind o figura respectata atat in mediile monastice, cat si in cercurile intelectuale. In 1933 s-a casatorit cu pictorita si calatoarea Li Gotami, care i-a insotit expeditia in Himalaya si Tibet, documentand prin fotografie si desen templele, peisajele si comunitatile pe care le-au intalnit.

Cea mai cunoscuta opera a sa este „Calea norilor albi”, publicata in 1966, o carte care imbina memorialul de calatorie cu meditatia filosofica si mistica. In acest volum, autorul descrie experientele sale in Tibetul anilor ’30, intalnirile cu lamai si calugari, locurile sacre si viata spirituala a acestei lumi aflate atunci la granita dintre traditie si modernitate. Stilul sau poetic, contemplativ si plin de sensibilitate a facut ca Calea norilor albi sa devina una dintre cele mai influente lucrari despre budismul tibetan destinate publicului occidental. Cartea a fost tradusa in numeroase limbi, inclusiv in franceza, sub titlul Le chemin des nuages blancs, si a inspirat generatii intregi de cautatori spirituali.

O alta lucrare fundamentala a sa este „Bazele misticii tibetane”, publicata initial in 1947. In acest volum, Lama Govinda ofera o interpretare filosofica si simbolica a doctrinelor budismului tibetan, explicand semnificatia mantr-elor, a simbolurilor si a practicilor meditatiei tantrice. Textul imbina eruditia academica cu o viziune personala si intuitiva asupra experientei spirituale. Cartea a fost considerata o veritabila punte intre Orient si Occident, intre rigoarea intelectuala europeana si profunzimea mistica a gandirii asiatice.

De asemenea, in „Meditatie creatoare si constiinta multidimensionala”, Lama Govinda aprofundeaza tema relatiei dintre minte, realitate si creatie spirituala. El considera ca omul poate accesa niveluri multiple ale constiintei printr-o practica meditativa activa, care transforma perceptia si extinde orizonturile fiintei. Lucrarea combina elemente de psihologie, filosofie si religie, fiind una dintre cele mai complexe sinteze moderne despre natura constiintei.

Lama Govinda a colaborat cu diverse reviste si edituri spirituale din Germania, India si Marea Britanie, printre care Buddhist Publication Society si The Maha Bodhi Journal. A fondat in India Ordinea Arya Maitreya Mandala, dedicata promovarii unui budism universal, liber de dogme si deschis dialogului dintre culturi. Desi nu a fost implicat politic, a sustinut constant idealurile pacii, compasiunii si armoniei intre popoare.

Criticii si cercetatorii l-au apreciat pentru profunzimea gandirii, pentru stilul sau poetic si pentru capacitatea de a face inteligibile concepte spirituale complexe. Unii l-au numit „traducatorul sufletului tibetan in limbajul european”. A fost, totodata, privit ca un precursor al miscarii de interes occidental pentru Orient si un ghid spiritual pentru generatia anilor ’60 si ’70.

Prin intreaga sa opera, Lama Anagarika Govinda a lasat mostenire o viziune de o rara frumusete si echilibru, in care omul este privit ca o fiinta capabila de evolutie spirituala nelimitata, iar constiinta, ca mijlocul suprem de cunoastere si unificare cu universul.

Opere: Bazele misticii tibetane, Meditatie creatoare si constiinta multidimensionala, Revolutia interioara, Calea norilor albi.