Romanul îl are ca protagonistă pe Maria, o femeie în jur de 34 de ani, care vine dintr-o familie marcată de instabilitate emoţională şi relaţii toxice. Tatăl ei, cardiolog pensionat, a avut o amantă timp de aproape două decenii; mama ei tolerează tăcut infidelitatea şi, prin acceptarea pasivă, transmite Mariei un model afectiv în care aparenţele şi compromisurile capătă întâietate. Maria îşi poartă „moştenirea” emoţională: sentimentul că alege greşit de fiecare dată, că e „cea care a greşit”, că iubirea pentru ea devine o cursă în care nu ştie dacă va fi salvată sau distrusă.
Totul începe aproape „din întâmplare”, când Maria îl întâlneşte pe Victor în aeroport, în drum spre Amsterdam ― o întâlnire aparent întâmplătoare, dar încărcată de semnificaţii. La început, totul pare promiţător: conexiunea e electrică, Maria simte că se conectează la mintea lui, că îi poate spune orice, dar că el e mai mult decât ceea ce spune.
Pe măsură ce relaţia avansează rapid, Maria renunţă la propriile reflexii, la prieteni, la hobby-uri, la jobul ei, devenind în mod inconştient parte din lumea lui Victor. Victor este sigur pe el, misterios, cu un statut socio-economic decent, dar totodată intruziv, dominant, uneori violent şi posesiv. El te atrage, dar te şi epuizează. Maria realizează treptat că „fericirea” de la început se transformă într-un carusel: perioade de intensitate, bine, iubire, dar apoi absenţă, tăcere, gol.
Contextul familial al Mariei devine important în înţelegerea dinamicii relaţiei: capacitatea ei de a tolera, de a aştepta, de a spera că bărbatul o va salva sau o va păstra reflectă acea instabilitate din copilărie, acel model al mamei care accepta tacit relaţia extraconjugală a tatălui pentru a nu rămâne singură. De asemenea, planta ficusului, transportată cu dificultate din apartamentul părinţilor către vila lui Victor, devine un simbol al propriei rădăcini care se rupe, al inadecvării Mariei în noul său rol de parteneră şi al degradării relaţiei.
Pe fundalul acestei relaţii, Maria începe să înţeleagă ce înseamnă să fii dependentă emoţional, ce înseamnă să renunţi la tine în favoarea unui partener, ce înseamnă să tolerezi absenţe, să primeşti gesturi spectaculoase doar punctual, dar să fii invizibilă majoritatea timpului. Victor ştie ce să spună, ce să facă, însă misterul său rămâne, el îşi păstrează zona de control, de putere, iar Maria devine co-autor aproape pasiv al propriei degradări emoţionale.
Romanul nu se opreşte doar la povestea relaţiei toxice, ci merge mai departe în introspecţie: Maria încearcă să se recunoască, să înţeleagă de ce a căzut în acea capcană, să se întrebe care dintre alegerile ei au fost conştiente şi care automate, ce rămâne din ea când renunţă la propriile dorinţe. Stilul autoarei este unul concis, cu fraze fruste, care adesea pun întrebări mai mult decât dau răspunsuri, cu propoziţii-sentinţă ce lovesc prin simplificare.
Finalul romanului oferă o eliberare parţială: Maria se desprinde din relaţie, realizează că trebuie să existe un echilibru, respect şi loialitate, îşi regăseşte vocea. Nu este un final clasic în sens romantic, dar e o victorie personală: refuză să mai tolereze o iubire care o devorează, ştie că linia de frontieră între afect şi epuizare trebuie apărată. Cu toate acestea, pattern-ul – al femeii ce aşteaptă salvarea – rămâne sugerat, ceea ce sugerează că lupta continuă.
În concluzie, „Mă găsești când vrei” este un roman despre iubire şi dependenţă, despre traumele familiale care se amplifică în viaţa adultă şi despre drumul anevoios spre sine. Prin intermediul Mariei şi al relaţiei ei cu Victor, Lavinia Braniște explorează fragilitatea femeii contemporane, obsesia iubirii ca vindecare, dar şi necesitatea de a învăţa să renunţi la idealizarea partenerului ca unic salvator. Este o lectură provocatoare, curajoasă, care nu oferă soluţii uşoare, dar deschide spaţii de reflecţie asupra modului în care ne alegem şi suntem aleşi, asupra modului în care ne putem recupera rădăcinile şi ne putem construi propriul echilibru. Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, cartea este de găsit în mai multe ediții: Polirom (2023), Polirom (2021).