Mihai Cimpoi este unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari din Republica Moldova, cunoscut pentru contribuțiile sale esențiale la studierea și promovarea literaturii române din Basarabia. Autorul este un intelectual de marcă, a cărui activitate a contribuit decisiv la dezvoltarea criticii literare, recuperarea și afirmarea literaturii române din Basarabia, consolidarea identității culturale românești.
Cartea "O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia", publicată pentru prima oară în anul 1996, reprezintă una dintre cele mai importante sinteze dedicate evoluției fenomenului literar din spațiul basarabean. Lucrarea nu este doar o simplă istorie literară, ci o reflecție amplă asupra relației dintre literatură, identitate și context istoric, propunând o perspectivă modernă și flexibilă asupra interpretării culturale, Cimpoi asumându-și rolul de recuperator și reinterpret al valorilor literare basarabene, integrându-le în circuitul firesc al literaturii române. Un aspect esențial al cărții îl constituie relația strânsă dintre literatură și contextul istoric. Literatura română din Basarabia este analizată în raport cu marile evenimente politice care au marcat regiunea, precum anexarea la Imperiul Rus, perioada interbelică, regimul sovietic și renașterea națională de la sfârșitul secolului al XX-lea. Aceste rupturi istorice au influențat profund evoluția literaturii, generând atât momente de stagnare, cât și forme de rezistență culturală. În acest sens, literatura devine nu doar expresie artistică, ci și instrument de conservare a identității naționale. De asemenea, autorul realizează în lucrarea sa portrete critice relevante ale scriitorilor basarabeni, evidențiind specificul creației fiecăruia. Analiza sa îmbină criteriul estetic cu cel cultural și istoric, subliniind temele dominante ale literaturii din acest spațiu: identitatea, limba, apartenență și lupta pentru afirmare. În perioada sovietică, autorul evidențiază tensiunea dintre constrângerile ideologice și nevoia de autenticitate artistică, arătând cum mulți scriitori au recurs la simboluri și ambiguități pentru a-și exprima ideile. Un rol important al lucrării este acela de recuperare și integrare a literaturii basarabene în cadrul literaturii române. Mihai Cimpoi susține unitatea culturală și lingvistică, demonstrând că, în ciuda vicisitudinilor istorice, literatura din Basarabia face parte integrantă din patrimoniul literar românesc. Astfel, cartea capătă și o dimensiune identitară, contribuind la reafirmarea valorilor naționale. Titlul operei sugerează faptul că intenția autorului nu este de a oferi o istorie definitivă, ci una flexibilă, în continuă devenire. Conceptul de "istorie deschisă" reflectă ideea că literatura este un organism viu, supus permanent reinterpretării, în funcție de evoluția contextului cultural și al sensibilității critice. Astfel, Mihai Cimpoi se îndepărtează de modelele clasice de istorie literară, adoptând o abordare modernă, apropiată de direcțiile contemporane ale criticii. Cartea este organizată cronologic, urmărind principalele etape istorico-literare: începuturile literaturii basarabene, perioada interbelică, perioada sovietică, renașterea națională. Această structură evidențiază legătura dintre contextul istoric și evoluția literară. Mulți critici literari au apreciat cartea ca fiind prima sinteză amplă și coerentă după perioada sovietică; un demers necesar de recuperare a literaturii basarabene; un punct de referință pentru studiile ulterioare. Cartea lui Cimpoi este o lucrarea de referință, care oferă o imagine complexă și nuanțată asupra evoluției literaturii din acest spațiu. Prin viziunea sa modernă, prin analiza riguroasă și prin accentul pus pe identitate, autorul reușește să redefinească locul literaturii basarabene în cadrul literaturii române, făcând din această operă un reper esențial al criticii literare contemporane.
Cartea "O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în doua ediții, și anume: Arc (1997), Editura Fundației culturale aromâne (2002) și Arc (1996).