Filtre:
Edituri
Pret
An aparitie
19382011
Limba
Coperti
Colectii
Filtrează
Carti Miron Radu Paraschivescu
Ordonează
Despre Miron Radu Paraschivescu
La 2 octombrie 1911, la Zimnicea, judetul Teleorman, se nastea poetul, eseistul si traducatorul roman Miron Radu Paraschivescu. Fiul lui Romulus Paraschivescu si al Paulinei (nascuta Scorteanu). A urmat scoala primara la Valenii de Munte, liceul, la Sf. Petru si Pavel din Ploiesti, studii de arte plastice la Cluj si la Bucuresti, unde a devenit apoi student la Facultatea de Litere si Filosofie.
In anul 1929 debuta cu poezia Iubire, semnata sub pseudonimul Emil Soare, la Povestea, foaie de expozitie literara in versuri din Predeal-Sarari. Si-a continuat activitatea publicistica la Gazeta invatatorilor prahoveni din Ploiesti (1930). Ulterior a colaborat la mai multe publicatii, majoritatea de stanga, fiind si secretar de redactie la Era noua (1936), redactor la ziarul Timpul (1936-1938), unde a condus pagina de literatura si arta, semnand cu pseudonimul Paul Scorteanu (numele bunicului matern). In 1939 era numit sef al Biroului Presei la Cluj. In perioada 1939-1940 redacta Gazeta statului (cu Ion Vinte) si facea parte din grupul care anima revista clujeana Tara noua, de orientare democratica radicala.
Ajuns din nou la Bucuresti, a reluat conducerea paginii culturale Timpul (1940-1943), trecand in aceeasi calitate la Ecoul (1943-1944), cotidian condus de Mircea Grigorescu. Dupa razboi a lucrat la Scanteia si la Romania libera (1944-1946), urmand sa fie redactor-sef la Revista literara (1947), ulterior la Almanahul literardin Cluj (1949-1952), dupa care s-a retras din presa pana la mijlocul anilor ’60. Acum va initia, cu o pasiune irepresibila, Povestea vorbii, supliment al revistei Ramuri (1966-1969).
Debutul sau poetic a avut loc in anul 1941, cu volumul Cantice tiganesti. Volumele Cantarea Romaniei (1951), Laude (1953), Declaratia patetica (1960), Versul liber (1965), Tristele (1968) marcheaza efortul poetului de a gasi formula unui lirism direct, dezbracat de artificii, solidar cu mutatiile social-istorice ale contemporaneitatii. Adversar al lui Tudor Arghezi, a carui opera si personalitate a atacat-o cu o vehementa nedreapta in "Azi", apoi in "Scanteia" (1947), anticipand campania de desfiintare din 1948. Temperament ciclotimic, pasional, capabil de mari elanuri si de bruste depresii, trecut prin mai multe crize psihice, Paraschivescu avea cultul prieteniei ardente, dar si pe cel al aversiunilor paradoxale.
In anul 1956 a primit Premiul G. Cosbuc al Academiei Romane pentru traducerea poemului Pan Tadeusz de A. Mickiewicz. Poetul a fost membru in Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor si laureat al Premiului de Stat. La 17 februarie 1971, la Bucuresti, Miron Radu Paraschivescu s-a stins din viata. Poetul si-a dedicat o parte insemnata a activitatii descoperirii de noi talente si stimularii tinerelor talente. Curand dupa moartea sa, din manuscrisele au fost publicate Ultimele (1971) si schita unui text memorialistic neterminat, Amintiri (1975).
Opera: Oameni si asezari din Tara Motilor si a Basarabilor 1938; Cantice tiganesti 1941; Paine, pamant si tarani 1943; Cantare Romaniei 1951; Laude 1953; Laude si alte poeme 1959; Declaratia patetica 1960; Poezii 1961; Balci la Raureni 1964; Versul liber 1965; Drumuri si raspantii 1967; Tristele 1968; Scrieri (vol. I-II, 1969, vol. III-IV, 1974-1975); Poeme 1971; Ultimele 1971; Poezii 1973; Amintiri 1975; Journal d'un heretique, 1976 - edition (Jurnalul unui cobai. 1940-1954, 1994); Povestind copiilor 1990; Jurnalul unui cobai 1994; Poeme 2000.
Cărți populare scrise de Miron Radu Paraschivescu: Cantece tiganesti
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro