Niall Ferguson - Civilizatia

Niall Ferguson este unul dintre cei mai cunoscuți istorici contemporani, specializați în istoria economică, financiară și globală. Autorul este recunoscut pentru modul său de a conecta trecutul cu problemele contemporane, printr-o abordare interdisciplinară.

Cartea "Civilizația. Vestul și Restul", publicată pentru prima oară în anul 2011, își propune să răspundă la o întrebare esențială pentru istoria modernă: de ce Vestul (Europa și mai târziu America) a căpătat un avantaj global atât de pronunțat începând cu secolul al XV-lea, depășind civilizații puternice precum cele din Asia sau lumea islamică. Volumul nu este doar un tratat economic sau militar; este și o "călătorie" geografică și istorică în diferite civilizații și spații culturale. Ferguson abordează istoria într-o manieră interdisciplinară, combinând economia, sociologia, biologia, medicina, știința politică și istoria culturală. Cartea propune o teză centrală clară: succesul Vestului nu a fost determinat de rasă, resurse naturale sau "superioritate înnăscută", ci de dezvoltarea a șase mecanisme instituționale și culturale - pe care autorul le numește "killer apps" ale civilizației occidentale. Acestea sunt: competiția - fragmentarea politică a Europei, care a generat rivalitatea între state și inovație constantă; știința - capacitatea de a pune întrebări despre natura lumii și de a transforma cunoașterea în tehnologie; drepturile de proprietate și statul de drept - instituțiile care au permis acumularea de capital și apariția capitalismului modern; medicina modernă - care a prelungit speranța de viață și a redus mortalitatea, în special în perioadele de expansiune colonială; societatea de consum - motorul economiei occidentale, care a încurajat producția în masă și piața globală; etica muncii - derivată mai ales din protestantism, susținând disciplina, alfabetizarea și eficiența. Cartea este construită într-un ritm narativ alert, cu exemple din istorie. Ferguson compară Europa cu China din epoca Ming, Imperiul Otoman cu state occidentale emergente, America de Nord cu America de Sud și societățile industriale cu cele colonizate. Unul dintre marile merite ale cărții este stilul limpede și elegant. Autorul scrie cu energia unui narator, nu cu rigiditatea unui istoric academic. De aceea, lucrarea este accesibilă chiar și cititorilor fără formare de specialitate. Folosește anecdote istorice, comparații culturale, grafice și fotografii pentru a face argumentele cât mai clare. Tema centrală a lucrării este, în esență, aceea a diferenței: diferența dintre Europa și restul lumii, dintre modernitate și tradiție, dintre stagnare și transformare. Ferguson caută să descifreze nu doar evoluțiile politice sau economice, ci și liniile nevăzute ale civilizației - acele "aplicații culturale" care au permis Occidentului să se impună. Meritul major al cărții constă în capacitatea autorului de a îmbina analiza istorică cu reflecția morală. Autorul nu se limitează la a descrie trimful Occidentului, ci îl pune constant sub semnul întrebării. Ascensiunea Vestului devine, în lectura sa, o lecție despre responsabilitate: ceea ce a fost castigat prin vigoare instituțională poate fi pierdut prin complacerea culturală. În acest sens, cartea se transformă într-un avertisment subtil asupra vulnerabilității civilizației contemporane. Globalizarea, pe care autorul o vede ca rezultat al dinamismului occidental, deschide astăzi scena unei competiții inverse: aceea în care alte civilizații, în special China, adoptă și perfecționează "aplicațiile" occidentale, în timp ce Occidentul însuși pare să le neglijeze. Stilistic, lucrarea impresionează prin echilibrul dintre rigoarea analitică și expresivitatea eseistică. Ferguson scrie cu pasiunea unui moralist și cu claritatea unui profesor care știe să transforme complexitatea în idee accesibilă. Civilizația nu este doar un ansamblu de instituții, ci o opțiune: o alegere constantă între stagnare și înnoire, între dogma și curiozitate, între frică și dorința de a explora.

Cartea "Civilizația" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în trei ediții, și anume: Polirom (2017), Polirom (2014) și Polirom (2011).