Panait Istrati - Chira Chiralina
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Vezi detalii
Panait Istrati - Chira Chiralina. Mos Anghel; Prezentarea haiducilor. Domnita din Snagov (2 volume)
IN STOC
Pret: 
Vezi detalii
Panait Istrati - Chira Chiralina (editie bilingva romana-franceza)
IN STOC
Pret: 
Alte titluri publicate de același autor:
Vezi detalii
Panait Istrati - Povestirile lui Adrian Zograffi. Mos Anghel (editie bilingva)
IN STOC
Pret: 
Vezi detalii
Panait Istrati - Codin. Copilaria lui Adrian Zografi (editie bilingva)
IN STOC
Pret: 
Nuvela “Chira Chiralina”,”Kyra Kyralina”, în limba franceză, Panait Istrati, a apărut pentru prima oară în limba franceză, fiind publicată în revista “Europe”, din august 1923 și având o prefață de Romain Rolland.
Opera apare în limba română în anul 1924, fiind publicată de editura Adevărul, din București, după o traducere anonimă, iar printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Vremea, 1943, în format cartonat și broșat, editura pentru Literatură și Artă, 1957, în format cartonat, editura pentru Literatură, 1962, în format cartonat, cu supracopertă, editura Eminescu, din colecția Romanul de dragoste, 1970, în format cartonat, cu supracopertă, sau editura Minerva, 1976, în format broșat.
Opera se dorea la început a fi un roman amplu despre un anume Adrian Zografi, un erou comun al multor povestiri scrise de autor, însă la îndemnul lui Romain Rolland, opera este împărțită în mai multe povestiri, parte din ele fiind cunoscute astăzi ca “Moș Anghel” sau “Haiducii și Domnița din Snagov”.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “Moș Anghel”, 1924, “Codin”, 1926 sau “Ciulinii Bărăganului”, 1928.
Nuvela “Chira Chiralina”, de Panait Istrati reprezintă poate cea mai apropiată de suflet operă a autorului, fiind și foarte apreciată, aceasta fiind tradusă în mai multe limbi, ca greaca, turca sau chiar japoneza.
În operă se prezintă trei povești, a lui Stavru, a Chirei Chiralina și a lui Dragomir, iar toată acțiunea are loc în acest magic teritoriu al poveștilor excelent desenate de Panait Istrati, portul brăilean.
Aici se derulează povestea lui Stavru și a Chirei Chiralina, aventurile acestuia fiind concentrate după un model oriental, ca în celebrele “O mie și una de nopți”, povești pline de tumult și aventură, presărate cu episoade profunde de tragism. Aici apare personajul Stavru, care era un salepgiu, adică un vânzător ambulant de salep, băutură preparată din apă și miere, care duce o existență vicioasă, una bazată pe perversitate, făcându-se așadar o asociere între viață și latura umană, cu care Stavru pare să se asocieze, fiind de acord că toate greutățile vieții reprezintă cumva niște legi universale pe care omul trebuie să le rumege și să treacă prin ele.
Așadar Stavru este un homosexual, fiind fratele Chirei, persoană de care Stavru s-a îndrăgostit în copilărie, descrierile fiind unele bazate pe inocență, pe libertate, pe lipsa unor prejudecăți, fiind modul în care autorul a ales întotdeauna să prezinte viața grea, într-un stil lejer și liber.
Pe de altă parte și povestea Chirei are un aer oriental, Chira fiind fiica unei femei ușoare, iar fiica acesteia crește în același stil ca și mama ei, casa lor fiind un loc al plăcerilor trupești.
Tot acest spațiu aduc aminte așadar de poveștile arabe care au în context tot acest aspect al plăcerilor trupești, asociate diferit față de concepțiile autohtone.
Opera a fost ecranizată în mai multe rânduri, cea mai recentă dintre acestea fiind cea din anul 2014, peliculă regizată de Dan Pita, avându-i în rolurile principale pe Iulia Cirstea, în rolul Chiralinei și pe Corneliu Ulici, în rolul lui Dragomir.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro