Nerantula

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Panait Istrati - Nerantula -50% Vezi detalii Panait Istrati - Nerantula IN STOC Pret: 5,00Lei 2,50 Lei
Panait Istrati - Nerantula -35% Vezi detalii Panait Istrati - Nerantula IN STOC Pret: 5,00Lei 3,25 Lei

Alte titluri publicate de același autor:

Panait Istrati - Chira Chiralina (editie bilingva) -50% Vezi detalii Panait Istrati - Chira Chiralina (editie bilingva) IN STOC Pret: 35,00Lei 17,50 Lei
Panait Istrati - Mihail -35% Vezi detalii Panait Istrati - Mihail IN STOC Pret: 40,00Lei 26,00 Lei
Panait Istrati - Chira Chiralina -35% Vezi detalii Panait Istrati - Chira Chiralina IN STOC Pret: 10,00Lei 6,50 Lei
Panait Istrati - Opere alese (volumul 9) -40% Vezi detalii Panait Istrati - Opere alese (volumul 9) IN STOC Pret: 20,00Lei 12,00 Lei
Panait Istrati - Chira Chiralina. Mos Anghel -50% Vezi detalii Panait Istrati - Chira Chiralina. Mos Anghel IN STOC Pret: 6,00Lei 3,00 Lei
Panait Istrati - Chira Chiralina. Mos Anghel Vezi detalii Panait Istrati - Chira Chiralina. Mos Anghel IN STOC Pret: 6,00 Lei
Panait Istrati - Chira Chiralina. Mos Anghel -50% Vezi detalii Panait Istrati - Chira Chiralina. Mos Anghel IN STOC Pret: 40,00Lei 20,00 Lei
Panait Istrati - Domnita din Snagov (1937) -50% Vezi detalii Panait Istrati - Domnita din Snagov (1937) IN STOC Pret: 35,00Lei 17,50 Lei
Panait Istrati - Codin (1935) -50% Vezi detalii Panait Istrati - Codin (1935) IN STOC Pret: 41,00Lei 20,50 Lei
Panait Istrati - Pentru a fi iubit pamantul -35% Vezi detalii Panait Istrati - Pentru a fi iubit pamantul IN STOC Pret: 18,00Lei 11,70 Lei
Panait Istrati - Haiducii -40% Vezi detalii Panait Istrati - Haiducii IN STOC Pret: 9,00Lei 5,40 Lei

Panait Istrati - Nerantula
Romanul în original, din limba franceză, “Le refrain de la fosse – Nerantsoula”, “Neranțula”, în traducere liberă, de Panait Istrati, a apărut în anul 1927, în limba franceză la editura Grasset, fiind un roman care îmbină elemente din orașul în care a crescut Istrati, Brăila, cu alte elemente exotice strânse din peregrinările de peste ani ale autorului. În traducere această denumire se apropie de expresia de “stradă a șanțului”, făcând parte dintr-o porțiune dintr-un bulevard brăilean.
Opera tradusă apare după ce autorul se stabilește în România, în anul 1930, însă o traducere mai completă apare de-abia în anul 1970. Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de editura Eminescu, din colecția Romanul de dragoste, 1970, în format broșat, editura Minerva, 1984 și 1988, în format broșat sau editura ErcPress, 2009, în format cartonat.
Panait Istrati sau Gherasim Istrati, așa cum figurează în actele oficiale ale vremii, s-a născut la data de 10 august 1884, în orașul port la Dunăre, Brăila, fiind un însemnat scriitor și jurnalist, cunoscut și pentru scrierile în limba franceză, dar și pentru extraordinarul talent de a picta foarte atent aspecte pitorești desprinse din occident, fiind categorisit ca fiind un scriitor exotic.
Crește într-un mediu sărac, fiind fiul unei spălătorese și a unui grec, Gherasim Valsamis, care se ocupa cu contraband în acele vremuri.
Urmează cursurile școlii primare în Baldovinești, terminând doar șase clase, fiind nevoit să repete doi dintre aceștia. Se întreține singur și lucrează ca brutar, ucenic de cârciumar sau cărbunar pe navele Serviciului Militar Român, vizitând câteva orașe importante de pe mapamond.
În tot acest timp, citește foarte mult, schițându-și un caracter scriitoricesc în persoana lui Maxim Gorki, scriitor cu care a fost comparat în decursul anilor.
Primele încercări literare datează din anul 1906 în presa din acele vremuri, cu articolul “Hotel Regina”, pentru ca între anii 1910 și 1912, să publice mai multe povestiri în revista “România muncitoare”.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “Moș Anghel”, 1924, “Codin”, 1926 sau “Ciulinii Bărăganului”, 1928.
Romanul “Neranțula” de Panait Istrati reprezintă o operă mai puțin luată în seamă de către criticii vremii, Istrati fiind neînțeles în acele vremuri dintre cele două războaie, scriitorul fiind celebru cu precădere în Franța, fragmente din multe romane fiind publicate în prestigioasa revistă “Europa“ și mai apoi în volum la editura franceză Grasset.
Romanul “Neranțula”, nu face parte din seria lui Adrian Zografi, “Neranțula” oferindu-ne o altă figură marcantă în acest răgaz scriitoricesc oferit de Istrati care pune puțin pauză seriei cu care a obișnuit cititorul. În opera de față, Panait Istrati a avut o teamă în momentul în care a tradus opera, deoarece originalul în franceză era absorbit foarte rapid de francofoni, francezii fiind fani ai genurilor presărate cu picanterii. Panait Istrati a vrut să voaleze într-o oarecare măsură traducerea, practic povestea dramatică a Naranțulei, o prostituată care avea nevoie de bani pentru o persoană infirmă, fiind în percepția balcanică puțin mai greu de digerat, în Franța însă imaginea aceasta ar putea fi asociată și cu povestea din “Mizerabilii”, de Victor Hugo.
Toată această poveste îmbibată în valențe occidentale rafinate, duc imaginea unei sacagițe dintr-un cartier josnic brăilean, în lumina orbitoare a unei alte mahalale pariziene, în care oamenii văd diferit iubirea. Romanul este atât de cromatic și viu încât curge ca un poem plin de vigurozitate și imensitate, din acest punct de vedere Perpessicius numindu-l un roman ca o “Rapsodie brăileană”.
Opera poate fi asemănată dintr-un punct de vedere cu “Chira Chiralina”, însă aici personajul principal, Neranțula încearcă prin orice mijloace, în acest caz prin prostituție să ajute un semen și să îi facă viața mai ușoară.
Toată această poveste pleacă de la un vechi cântec grecesc și marinăresc care face pe toată lumea să danseze, fiind în construcția romanului de față un cântec de iubire dar și de moarte : “„Pe țărmul mării, pe prundiș / Neranțula fundoti / O fecioară-și clătea fusta / Neranțula fundati”.
Opera se concentrează în Ramleh, Alexandria, developând povestea a trei copii, Marcu, Epaminonda și Naranțula, ultima dintre ei, suferind un accident și fiind dusă la spital.
Povestea se reia după zece ani, când cei doi băieți o regăsesc pe Neranțula, care lucra la un bordel pentru a putea ajuta o persoană pe nume Aurel, persoană cu probleme locomotorii.
Epaminonda, fiind gelos, îl înjunghie fără voie pe Aurel, iar după acest episod pleacă alături de Marcu într-o călătorie care îl va schimba, finalul fiind unul tragic în stilul lui Panait Istrati.
Opera oferă o altă perspectivă pentru o epocă care trăiește fiind constrânsă în conceptele învechite și încastrate din România interbelică, aspecte care nu sunt agreate în societate, fiind transpuse de Istrati în literatura franceză cosmopolită.


sus