Iisus Mantuitorul

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

Petre Dulfu - Ispravile lui Pacala Vezi detalii Petre Dulfu - Ispravile lui Pacala IN STOC Pret: 5,00 Lei
Petre Dulfu - Ispravile lui Pacala Vezi detalii Petre Dulfu - Ispravile lui Pacala IN STOC Pret: 13,00 Lei

Petre Dulfu - Iisus Mantuitorul
Petre Dulfu, născut în Tohat, pe 10 martie 1856, a fost un cunoscut poet, profesor, traducător și filosof român, fiind membru al Societății Scriitorilor Români din anul 1911. Își începe activitatea literară foarte timpuriu, din anul 1872, la revista gimnaziului băimărean, într-o perioadă, aproape că o redacta de unul singur. Își publică prima poezie în revista "Familia", condusă de Iosif Vulcan, intitulată "Reîntoarcerea", aceasta apărând în numărul 39 al revistei, în anul 1873. Colaborează cu peste șaizeci de reviste, publicând versuri, fragmente din diferite opere, articole dedicate sătenilor, etc. Printre aceste publicații se numără: Adevărul ilustrat, Albina, Convorbiri literare, Cronica literară, Deșteptarea, Familia.
Cartea "Iisus Mântuitorul" a fost publicată pentru prima oară în anul 1921, la editura Cartea Românească din Timișoara, fiind mai apoi reeditată în anul 2016 la Cluj-Napoca. Aceasta este compusă din 72 de poezii religioase veritabile, cartea având și 54 de ilustrații inserate în textul său. Volumul urmărește, într-o formă poetică, faptele expuse rând pe rând ale celui mai nevinovat, sfânt și mai bun, faptele fiului "Tatălui de Sus", ale lui Iisus. În poeziile volumului sunt expuse fapte vechi din vremuri de mult apuse, spuse într-un grai nou, potrivit lumii de azi. Prima poezie, intitulată "Îngerul Domnului", spune povestea lui Zaharia, un preot sfânt, bun și drept, și a soției lui, Elisabeta. Ajunseseră să se deplaseze foarte greu, având amândoi o vârstă înaintată, nu avuseseră copii care ar fi putut să îi mai ajute cu cele necesare. Într-o zi, atunci când Zaharia era la Biserică slujind, tămâind, lângă altar dintr-o dată i se arătă un înger, făcându-l să încremenească pe moment. Îngerul îl liniști, spunându-i că nu trebuie să se teamă, pentru că a venit doar să îi transmită un mesaj important. Dumnezeu i-a ascultat ruga și soția sa va da naștere un fiu, pe nume Ioan, acesta aducându-le doar bucurie. Lui Zaharia nu-i veni a crede cele auzite, întrebându-l pe înger dacă se poate așa minune, atât soția lui cât și el nemaifiind în putere, având mulți ani purtați în spate. Îngerul îi reaminti că el este Arhanghelul Gabriel, mesager al Domnului, cel căruia i s-a încredințat transmiterea de mesaje importante din partea lui Dumnezeu. Având în vedere că Zaharia nu a dat crezare celor transmise prin arhanghel de "Cel de sus", va rămâne fără grai până la nașterea fiului său.
A doua poezie, intitulată "Bunavestire", spune povestea fecioarei Maria, ce locuia în orașul Nazaret, în muntoasa Galilee. Într-o zi, când Maria stătea singură la vatra sa, văzu dintr-o dată că toată casa îi este umplută de o lumină strălucitoare, ca cea a soarelui. În fața ei apăru îngerul Gabriel, care văzând că apariția lui bruscă o înspăimântă pe Maria, încercă să o calmeze, spunandu-i că a venit să îi transmită un mesaj important de la "Cel de Sus". Acesta îi spune că va naște un copil, fiu al Domnului, care se va numi Iisus, sfânta lui împărăție nesfârșită având să fie. Rămânând mirată la auzul acestor vești, aceasta îi reamintește că este necăsătorită, fiind doar logodită cu Iosif. Trimisul Domnului atunci îi spune că asupra sa se va coborâ Sfântul Duh, "cu puterea sa cerească Domnul o să te umbrească". ÎI spuse și despre Elisabeta, care era rudă de-a sa, că urmează să nască un fiu, chiar dacă are o vârstă înaintată, deoarece "cu neputință nu-i nici un lucru, Domnului!". La auzul acestor vești, smerită spuse că se închină Tatălui de sus, așteptând împlinirea celor transmise de înger.
Cartea "Iisus Mântuitorul" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Sibiu (1990), Blassco (2005), Garamond (2001) și Cartea Românească (1926).


sus