Născut pe 4 august 1976 la Chișinău, Savatie Baștovoi (Ștefan Baștovoi, pe numele său inițial) este o figură neobișnuită și fascinantă a culturii românești contemporane. Poet, eseist, romancier, călugăr și duhovnic, tratează cu sinceritate granițele dintre artă și spiritualitate. Crescut într-o familie atee, tatăl său era profesor de logică și promotor al ateismului științific, Ștefan a fost un copil precoce, pasionat de desen și literatură. A studiat la Liceul de Artă din Iași, iar adolescența sa a fost marcată de o căutare a sensului, încă din anii de liceu scriind texte sensibile și tulburătoare. Volumul „Elefantul promis” l-a impus rapid ca poet al generației ’90, însă parcursul său a luat o întorsătură neașteptată. Tânărul poet părăsește facultatea de filosofie și intră în monahism, primind numele Savatie și devenind călugăr la Mănăstirea Noul Neamț.
Savatie începe să scrie eseuri în care îmbină introspecția creștină cu analiza lucidă a societății moderne. A publicat cărți precum „Între Freud și Hristos”, „Ortodoxia pentru postmoderniști” și „Nebunul”, lucrări ce au fost citite și apreciate de generații întregi de tineri care se simt blocați între lumea ideilor moderne și nevoia de autenticitate spirituală. Stilul său este direct și îndrăzneț, fără să ocolească subiecte sensibile precum dragostea, sexualitatea, rușinea și depresia, însă le tratează dintr-o perspectivă profund creștină, uneori polemică, dar întotdeauna sinceră.
Același stil sincer și direct este regăsit și în cartea „Între Freud și Hristos”. Este un volum de eseuri, în care Savatie Baștovoi încearcă să răspundă frământărilor tinerilor, printr-o confruntare clară între psihologia modernă și viziunea creștină despre viață. Pornind de la ideile lui Sigmund Freud, părintele psihanalizei, Savatie Baștovoi analizează cum viziunea acestuia a influențat cultura modernă și a schimbat profund felul în care oamenii percep iubirea, sexualitatea, suferința și identitatea. Multe dintre eseurile sale, precum „De ce se sting luminile în discoteci?” sau „Prima dragoste”, pornesc de la întrebări simple, dar care pătrund în sufletul omului modern.
Cartea nu oferă doar o comparație între psihologie și religie, ci propune o cronică a sufletului contemporan, tulburat de rușine și căutări de sens. Lucrarea a fost publicată pentru prima dată în anul 2001 la editura Marineasa, apoi a fost republicată în mai multe ediții, inclusiv în 2008 la editura Cathisma.