Filtre:
Edituri
Pret
An aparitie
19792021
Limba
Coperti
Colectii
Filtrează
Carti Stefan Agopian
Ordonează
Despre Stefan Agopian
Fiul lui Stefan (Arsag) Agopian si al Mariei, Stefan Agopian s-a nascut la 16 iunie 1947, in Bucuresti. Intre 1961-1965 a urmat Liceul Iulia Hasdeu si apoi, Facultatea de Chimie a Universitatii Bucuresti (1965-1968), cand a fost exmatriculat.
Perioada 1970-1973 a fost una mai grea - nu-si gasea loc de munca si era intretinut de catre tatal sau; dadea insa meditatii si scria volumul de proza scurta numita In dupa amiaza aceea, pe care l-a depus spre publicare la Editura Cartea Romaneasca, dar pe care-l retrage din cauza aparitiei Tezelor din iulie ale lui Nicolae Ceausescu. In aceasta perioada i-a cunoscut pe poetii Valeriu Pantazi si Iolanda Malamen, prin intermediul carora intra in boema bucuresteana. Cu aceasta ocazie va lega o stransa prietenie cu Valeriu Pantazi care, asa cum declara el insusi, i-a schimbat viata.
Alexandru Paleologu a fost o alta personalitate cu care isi va intersecta drumul in viata; in acea perioada indeplinea functia de redactor la Editura Cartea Romaneasca. La indemnul lui Alexandru Paleologu, in anul 1971 termina romanul „Ziua maniei cu promisiunea ca i-l va publica.
In anul 1973 s-a angajat in functia de desenator tehnic la Institutul de studii si proiectari pentru imbunatatiri funciare (ISPIF), indeplinind-o insa pe cea de dispecer intr-un atelier de proiectare. In anul ce a urmat s-a casatorit cu psihologul Cristina Mamali si a devenit pasionat de numismat. In acest an a si abandonat romanul Tache de catifea, inceput in anul 1972, si a inceput Manualul intamplarilor, abandonandu-l si pe acesta dupa prima povestire.
Intre anii 1973-1983 a lucrat ca tehnician la I.S.P.I.F. – Bucuresti, apoi ca tehnoredactor la Romania literara, redactor la Luceafarul, in care a Inaugurat rubrica „Momos” pe care o va edita saptamanal pana in 1994. Din anul 1992 a acceptat sa lucreze la ziarul „Cotidianul” al lui Nicolae Prelipceanu ca sef al sectiei politice de unde este dat afara impreuna cu Prelipceanu si Florin Iaru, in 1993, din cauza unor conflicte cu Ion Ratiu, patronul ziarului.
Datorita lui Varujan Vosganian, in perioada 1995-2000 conducea Editura Ararat. La propunerea lui Ioan T. Morar, la inceputul anului 1997 s-a angajat ca redactor la Academia Catavencu. De-a lungul celor doua decenii petrecute in componenta redactiei, a publicat, printre altele, un serial despre viata in comunism, unul despre prietenul sau apropiat Nichita Stanescu si alte articole de sine statatoare. Dupa publicarea masivului volum Istoria critica a literaturii romane al criticului Nicolae Manolescu, a semnalat in mai multe articole greseli si inacurateti ale cartii.
Din cauza datoriilor acumulate de trustul de presa de care apartinea, revista Catavencii a fost licitata de doua ori. Deoarece redactia, reprezentata de Doru Buscu, nu a reusit sa castige a doua licitatie (prima fusese castigata, insa Doru Buscu nu a reusit sa stranga banii in timpul prevazut de lege), intreaga echipa editoriala si-a dat demisia si a fondat o noua revista, numita Catavencii. Astfel Stefan Agopian este in prezent redactor la revista Catavencii, unde a publicat un un serial numit Scriitor in comunism, recenzii si alte articole ocazionale. De asemenea, a fost colaborator la 24-FUN.
In 1965, Agopian a debutat in poezie cu Povestea vorbei, iar cu proza, in Luceafarul (1971). Editorial a debutat cu romanul Ziua maniei (1979). Mai publica alte trei romane: Tache de catifea (1981), Tobit (1983) - Premiul C. C. al U.T.C. si premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti, si Sara (1987) - Premiul rev. Amfiteatru pentru "cea mai buna scriere beletristica a anului", la care se adauga voi. de provestiri Manualul intamplarilor (1984) - Premiul Uniunii Scriitorilor si insemnari din Sodoma (1993). Colaboreaza la Luceafarul, unde, din 1990, detine incisiva rubrica "Momos" (zeul grec al ironiei, zeflemelii si barfei), la Romania literara, Tribuna, Steaua, Orizont, iar dupa 89 este prezent in 22, Dreptatea, Dilema, Cuvantul, L & I, Cotidianul, Contemporanul, Arc.
Dificil de clasificat, autorul a continuat traditia prozei noastre artiste, cultivand cu precadere naratiunea fantasta, cu sugestii filtrate din romanul de aventuri de tip picaresc. Proiectand personaje imaginare intr-o lume de aparenta reconstituire istorica, fictiunea si farmecul scriiturii, stilul senzual si catifelat absorb toate detaliile de analiza si de document, real sau livresc.
Opera: Ziua maniei (1979); Tache de catifea (roman, 1981); Tobit (roman, 1983, Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti); Manualul intamplarilor, povestiri (1984, Premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor), Manualul intamplarilor (traducere in italiana, Almanacco degli accidenti, 2012); Sara, roman (1987, Premiul revistei Amfiteatru pentru cea mai buna scriere beletristica a anului); Insemnari din Sodoma, (povestiri, 1993); Republica pe esafod (teatru, 2000, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti - 2000); Fric, roman (2003, carte distinsa cu premiul ASPRO pentru experiment in cadrul Targului International de Carte Bookarest 2004 si premiata de revista Cuvantul la categoria Superlativele anului 2003; Tache de catifea (reeditat in 2004, roman distins cu premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti); Tobit (editia a II-a, revazuta, 2005); Sara (editia a III-a, revazuta, 2006).
Cărți populare scrise de Stefan Agopian: Tache de catifea
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro