Filtre:
Edituri
 Dacia(24) Didactica si Pedagogica(17) Academiei(16) Academiei Republicii Socialiste Romania(8) Minerva(7) Militara(6) Stiintifica(4) Stiintifica si Enciclopedica(3) Cluj-Napoca(2) Meridiane(2) Academiei Romane(1) Academia Republicii Socialiste Romania(1) Universitatii din Bucuresti(1) Arhiepiscopia Ortodoxa Romana(1) Timisoara(1) Tineretului(1) Bucuresti(1) Vatra Romaneasca(1) Politica(1)
Pret
  mai mic de 5 Lei (1)  5 - 10 Lei (5)  10 - 20 Lei (4)  20 - 50 Lei (7)  50 - 100 Lei (1)
An aparitie
19441994
Limba
 Romana(96) Franceza(3) Engleza(2) [bilingv]Romana si engleza si franceza si germana(2) [bilingv]Romana si germana(2) [bilingv]Romana si engleza si franceza(1) [bilingv]Romana si franceza si germana(1) Germana(1)
Coperti
 Cartonate(46) Brosate(39) Cartonate si supracoperta(23)
Colectii

Filtrează
Carti Stefan Pascu
Ordonează
Stefan Pascu - Atlas pentru istoria Romaniei Vezi detalii Stefan Pascu - Atlas pentru istoria Romaniei IN STOC Pret: 32,00 Lei
Stefan Pascu - Clujul (1957) Vezi detalii Stefan Pascu - Clujul (1957) IN STOC Pret: 8,00 Lei
Stefan Pascu - Independenta Romaniei (1877-1977) Vezi detalii Stefan Pascu - Independenta Romaniei (1877-1977) IN STOC Pret: 28,00 Lei
Stefan Pascu - Atlas pentru istoria Romaniei Vezi detalii Stefan Pascu - Atlas pentru istoria Romaniei IN STOC Pret: 28,00 Lei
Pagina: 12345
Carti Stefan Pascu
Despre Stefan Pascu

La 14 octombrie 1914, in localitatea Apahida (judetul Cluj), se nastea Stefan Pascu, istoric eminent, decan si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Fiind perioada Primului Razboi Mondial, tatal sau a fost incorporat in armata austro-ungara si trimis pe front, unde a cazut in luptele grele din Galitia, lasandu-l orfan la varsta de doi ani.

A urmat cursurile primare ale Scolii din Apahida, care astazi ii poarta numele, dupa care s-a inscris la Gimnaziul Constantin Angelescu din Cluj (1926-1930). Fiind un tanar dotat, Pascu a perseverat si a parcurs cursurile secundare la Liceul Petru Maior din Gherla. Mai departe a urmat studiile universitare la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii Daciei Superioare (1934-1938). In iunie 1938 si-a sustinut teza de licenta la specialitatea Istoria romanilor, Istorie universala si Geografie, cu mentiunea magna cum laude.

Intre 1939-1942 a devenit membru al Academiei Romane din Roma. In anul 1942 a obtinut doctoratul in istorie si filosofie. Istoricul a fost si cursant la Scoala de paleografie, diplomatica si arhivistica de pe langa Vatican (1940-1942). La intoarcerea in tara, la Bucuresti, a publicat prima sa sinteza, Istoria Transilvaniei, Blaj, 1944, precum si teza de doctorat Petru Cercel si Tara Romaneasca la sfarsitul secolului al XVI-lea, Sibiu, 1944. A publicat numeroase lucrari istorice (precum Voievodatul Transilvaniei), studii si articole.

In anul 1944 a facut parte din Comisia constituita de catre conducerea Universitatii. Situatia fiind tulbure, in timpul administratiei militare sovietice in Transilvania de Nord, membrii comisiei au fost evacuati. S-a adaptat insa conditiilor si a fost pe rand asistent, sef de lucrari, conferentiar, si profesor suplinitor, timp in care a indeplinit si functia de inlocuitor de decan al Facultatii de Istorie (1943 – 1952).

Alta perioada nefericita a inceput de la reforma invatamantului din anul 1948, cand s-a procedat la epurarea cadrelor didactice “nesigure sau ostile”. Drept urmare, printre marii profesori ai vremii din Universitate, profesorul a fost, de asemenea, indepartat de la Catedra si Institutul de Istorie. Aceasta perioada a durat pana in 1956, timp in care a lucrat ca zilier la Institutul de Istorie, umilit si remunerat cu un salariu inacceptabil de mic.

Dupa ce a fost depasita cea mai crancena perioada stalinista, lucrurile s-au indreptat, iar in anul 1956 a fost reintegrat in calitate de conferentiar. Totodata a fost numit director adjunct al Institutului de Istorie si Arheologie. In 1960 a fost promovat in profesor universitar, iar dupa doi ani a fost ales decan al Facultatii de Istorie si Filosofie. In 1973 a fost numit si director al Institutului de Istorie si Arheologie, pentru care a coordonat alcatuirea marilor colectii de documente. In anul 1974 a fost ales membru al Academiei Romane, unde a devenit presedintele sectiei de Stiinte Istorice (1974 - 1998).

In 1968, anul in care toate abuzurile regimului comunist din perioada lui Gheorghe Gh. Dej si Alexandru Draghici au inceput sa se divulge, istoricul a publicat cartea „Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Incununarea ideii, a tendintelor si a luptelor de unitate a poporului roman”, care i-a adus un binemeritat prestigiu. Aceasta cercetare o va relua mai tarziu intr-o forma mai ampla, sub titlul Faurirea statului national unitar roman – 1918. Tot in anul 1968 a fost ales rector.

Ilustrul istoric a mai detinut functii importante precum: om de stiinta emerit (1970), presedintele Comitetului National al Istoricilor din Romania si al Comisiei Internationale de Demografie Istorica (1975-1985). La 2 noiembrie 1998 istoricul academician s-a stins din viata, lasand in urma o imagine de savant patriot ce s-a daruit studiului istoriei nationale.

Opera: Istoria Transilvaniei (1944); Culegere de texte pentru istoria Romaniei; Istoria Transilvaniei (1944); Rascoale taranesti in Transilvania (1947); Razboiul taranilor din 1784 sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan (1957); Formarea Natiunii Romane (1967); Marea Adunare de la Alba-Iulia (1968); Voievodatul Transilvaniei - 4 vol. (1971-1989); Mihai Viteazul. Unirea si centralizarea Tarilor Romane (1973); Ce este Transilvania? (1983); The making of the Romanian unitary national state (1988); Istoricul Academiei Romane. 125 de ani de la infiintare (1992).

sus