Stephen King este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori contemporani, supranumit adesea "regele horrorului", datorită contribuției sale majore la literatura de groază, thriller și fantasy.
Cartea "Jumătatea întunecată", publicată pentru prima oară în anul 1989, este un horror psihologic care explorează tema dualității umane, a identității și a consecințelor reprimării laturii întunecate a personalității. Volumul îmbină elementele supranaturale cu introspecția psihologică, oferind cititorului o poveste tensionată, tulburătoare și profund simbolică. Personajul principal, Thad Beaumont, este un scriitor care duce o viața aparent normală: are o familie, succes moderat și o carieră literară stabilă. Totuși, adevăratul său succes vine din romanele violente publicate sub pseudonimul George Stark. Când identitatea pseudonimului este descoperită, Thad decide să îl "ucidă" simbolic pe Stark, organizând un fals ritual funerar. Acest gest declanșează o serie de evenimente macabre: George Stark prinde viață ca entitate independentă, începând să comită crime, lăsând indicii care sugerează că Thad ar fi vinovat. Astfel, romanul devine o confruntare directă între creator și creația sa, între omul rațional și instinctele sale violente. Una dintre temele centrale ale romanului este dualitatea naturii umane. George Stark reprezintă tot ceea ce Thad a reprimat: agresivitate, impulsuri violente, dorință de libertate totală. Autorul sugerează că ignorarea sau negarea acestor părți poate duce la distrugere. De asemenea, romanul tratează identitatea și lupta cu sine. Thad nu se luptă doar cu un criminal, ci cu o parte din propria sa ființă, conflictul devenind astfel unul profund interior, nu doar exterior. Un alt aspect important al romanului este relația dintre creator și creație. Stephen King sugerează că actul artistic implică responsabilitatea, iar ceea ce este creat în imaginație poate influența realitatea. George Stark devine simbolul unei creații care scapă de sub control, transformând scrisul - un act intelectual - într-o sursă de distrugere. Astfel, romanul ridică întrebări despre limitele artei și despre responsabilitatea autorului față de propriile idei. Personajele sunt construite într-un mod sugestiv. Thad Beaumont este un personaj complex, marcat de vinovăție și teamă, prins între dorința de normalitate și atracția față de succesul obținut prin violență. George Stark, în opoziție, este lipsit de moralitate, dominat de instincte primare și dorința de putere. Conflictul dintre cei doi nu este doar exterior, ci mai ales interior, reprezentând lupta omului cu sine însuși. Stilul narativ al autorului contribuie semnificativ la impactul romanului. Descrierile detaliate, atmosfera tensionată și scenele violente creează un sentiment constant de neliniște. Spațiul aparent liniștit al orașului american contrastează puternic cu atrocitățile comise, accentuând ideea că răul se poate ascunde sub o aparență normală. Atmosfera romanului este apăsătoare, plină de suspans și scene violente care accentuează tensiunea psihologică. King reușește să creeze groază nu doar prin crime, ci mai ales prin ideea că monstrul poate fi o parte din noi înșine. Romanul este construit pe un conflict: interior - lupta lui Thad cu propria latură întunecată; exterior - confruntarea cu George Stark, care comite crime și îl compromite. Structura este una progresivă, cu acumulare de tensiune, culminând într-un deznodământ în care binele și răul se confruntă direct. Narațiunea este realizată la persoana a III-a, cu focalizare variabilă, ceea ce permite explorarea gândurilor și trăirilor personajelor. Acțiunea se desfășoară într-un spațiu tipic kingian: un oraș mic american, aparent liniștit, care devine scena unor evenimente macabre. Timpul este unul liniar, accentuând realismul și credibilitatea poveștii. Mesajul romanului este că negarea propriei naturi poate duce la autodistrugere, autorul sugerând faptul că acceptarea și controlul laturii întunecate sunt esențiale pentru echilibrul interior.
Cartea "Jumătatea întunecată" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru într-o singură ediție, și anume: Aquila (2006).