Stephen W. Hawking - O mai scurta istorie a timpului

Cartea „O mai scurtă istorie a timpului”, semnată de Stephen Hawking împreună cu Leonard Mlodinow, reprezintă o versiune revizuită și mult mai simplă a lucrării originale „O scurtă istorie a timpului”. Această nouă versiune a fost scrisă pentru a face teoriile complexe ale cosmologiei moderne mai simplu de înțeles pentru publicul larg, fără a pierde din profunzimea și rigoarea științifică. Hawking, unul dintre cei mai importanți fizicieni teoreticieni ai secolului XX, reușește să trateze teme extraordinare despre originea și natura universului, natura timpului și limitele cunoașterii umane, într-un limbaj simplu, dar provocator.

La începutul lucrării, autorul începe cu întrebările esențiale pe care omenirea și le-a pus de-a lungul istoriei: de unde venim, cum s-a format universul și care este rolul nostru în această lume. Răspunsurile la aceste întrebări sunt căutate în cadrul teoriei Big Bang-ului, care susține că universul s-a format acum aproximativ 13,8 miliarde de ani dintr-o singularitate, un punct de densitate infinită și volum zero. Teoria aceasta este susținută de dovezi precum expansiunea galaxiilor și radiația cosmică de fond.

Hawking analizează și posibilitatea ca universul să nu aibă un început clar definit, aducând în prim plan ideea timpului imaginar, un concept care sfidează percepția noastră simplă și care permite existența unui univers nemărginit fără un început clasic în sensul tradițional.

Una dintre temele principale ale cărții este natura timpului. Hawking face distincția între viziunea newtoniană, care considera timpul ca un fundal absolut și imuabil, și viziunea relativistă propusă de Einstein, conform căreia timpul este o dimensiune flexibilă, care depinde de mișcarea observatorului și de influențele gravitaționale ale pământului. Timpul nu este un element separat de spațiu, ci compune împreună cu acesta ceea ce numim spațiu-timp. Autorul introduce ideea „săgeții timpului”, adică direcția aparentă în care timpul se scurge. Această direcție este asociată cu legea entropiei, care spune că dezordinea într-un sistem închis tinde să crească. Așadar, percepția noastră asupra timpului ca fiind unidirecțională este legată de modul în care entropia evoluează.

Un alt punct de vedere  esențial este abordarea celor două mari teorii ale fizicii moderne: relativitatea generală și mecanica cuantică. Relativitatea explică gravitația drept efect al curburii spațiu-timpului produsă de masă și energie, fiind aplicabilă la scară cosmică. În schimb, mecanica cuantică se bazează pe principiile incertitudinii și ale probabilității. Problema majoră este că aceste două teorii, deși extrem de precise în domeniile lor, sunt dificil de reconciliat într-un model unic, complet. Hawking analizează această dificultate și aduce în discuție necesitatea unei „teorii a totului”, care să unifice toate forțele fundamentale ale naturii.

Pe lângă aceste concepte, Hawking tratează și teoriile speculative, dar promițătoare ale fizicii moderne, cum ar fi teoria stringurilor și ideea unor universuri paralele. Teoria stringurilor sugerează că toate particulele fundamentale sunt, de fapt, mici corzi vibrante, iar diferențele dintre particule sunt date de maniera în care aceste corzi vibrează. Această teorie ar putea unifica toate forțele naturii, însă, în prezent, rămâne netestabilă experimental. De asemenea, autorul introduce ideea multiversului, conform căreia universul nostru ar putea fi numai unul dintre nenumărate alte universuri, fiecare bazându-se pe propriile legi ale fizicii.

În concluzie, „O mai scurtă istorie a timpului” este o lucrare deosebită, care încearcă și reușește să explice concepte extrem de complexe într-un mod accesibil, dar fidel realității științifice. Stephen Hawking îmbină cu talent rigoarea academică și claritatea expunerii, oferind cititorului nu numai informații, ci și o nouă perspectivă asupra realității. Mai mult decât o lucrare despre fizică, cartea este o reflecție profundă asupra locului nostru în univers și a limitelor cunoașterii umane. Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, aceasta poate fi găsită în mai multe ediții: Humanitas (2016), Humanitas (2018).