Traian Barbulescu - Marea carte a romanilor din Balcani

Traian Bărbulescu este cunoscut în special pentru studiile sale privind românii din Balcani, concentrându-se pe comunitățile aromâne, meglenoromâne și vlahi. Activitatea sa include cercetări istorice și filologice privind identitatea și continuitatea culturală a românilor în regiunea balcanică; coordonarea și editarea de antologii și colecții de documente istorice; publicarea de articole și studii în reviste de specialitate, contribuind la consolidarea unei imagini coerente a românilor din afara granițelor actuale.

Cartea "Marea carte a românilor din Balcani", publicată pentru prima oară în anul 2009, este o antologie monumentală de texte, documente, fragmente și materiale istorice legate de prezența, cultura și istoria românilor din regiunea Balcanilor. Volumul nu este o simplă narațiune, ci mai degrabă un depositar de texte istorice, extrase și reproduceri din surse variate - inclusiv studii și fragmente de autori români și balcanici. Românii din Balcani, cunoscuți sub diverse denumiri - vlahi, aromâni sau meglenoromâni - sunt portretizați printr-un mozaic de surse care, luate împreună, formează imaginea unei identități fragile, dar reziliente. Fiecare document, fiecare fragment este ca o mărturie pe care timpul nu a reușit să o șteargă complet. Cititorul nu se mai află în postura pasivă a celui care primește informații; el devine martor al unei istorii care se scrie în tăcere, de generații întregi, în satele și orașele din Balcani. Din punct de vedere literar, volumul provoacă o reflecție asupra cuvântului scris și asupra rolului documentului în construcția memoriei colective. Limbajul, aparent rece și factual, devine un  instrument de emoție și imaginație: cititorul poate să simtă ecoul clopotelor de la bisericile aromânești, să audă cântecele de nuntă de pe malurile Dunării sau să simtă dorul unei comunități dispersate. În această simfonie a faptelor, documentele istorice devin aproape poetice, pentru că ele povestesc mai mult decât date: ele povestesc despre oameni, trăiri și identitate. Tema centrală a cărții este identitatea românilor din Balcani și modul în care aceasta s-a păstrat de-a lungul secolelor, în ciuda dificultăților istorice și geografice. Volumul explorează continuitatea culturală, tradițiile și limba, precum și modul în care comunitățile românești s-au adaptat la influențele externe. Temele secundare includ memoria colectivă, dispersia geografică și reziliența culturală. Limbajul folosit este documentar, factual, precis, caracteristic lucrărilor istorice. Totuși, selecția textelor și redarea lor anastatică dau volumului un efect estetic neașteptat: cititorul simte autenticitatea documentului și apropierea de trecut. Se poate observa și un efect poetic implicit, în special când documentele evocă tradiții, obiceiuri sau dorul de casă al românilor din Balcani. Volumul este organizat tematic și cronologic, incluzând: studii istorice și analize lingvistice; documente originale, fragmente etnografice despre obiceiuri, ritualuri și viața socială; texte literare și religioase relevante pentru comunitățile românești. Această structură fragmentară permite cititorului să construiască singur o imagine complexă a istoriei românilor din Balcani, dar poate fi provocatoare pentru cei neobișnuiți cu lecturile academice. Lucrarea lui Bărbulescu are o importanță majoră pentru istoria și cultura românească, oferind o perspectivă amplă asupra unei comunități mai puțin cunoscute, dar cu o prezență istorică constantă în regiune. Este o lucrare indispensabilă pentru cercetători, istorici, filologi și pentru oricine dorește să înțeleagă dinamica identităților românești în Balcani. Prin bogăția documentară, rigurozitatea editării și profunzimea tematică, volumul oferă o experiență intelectuală valoroasă. Este o invitație la reflecție asupra identității, memoriei și continuității culturale, dar cere răbdare și interes pentru studiu academic.

Cartea "Mare carte a românilor din Balcani" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru într-o singură ediție, și anume: Contrafort (2009).