S-a nascut la 3 octombrie 1873 (in orasul Bezhetsk, regiunea Tver), sub numele Viaceslav Iakovlevici Siskov. Siskov a studiat la scoala locala si, de la o varsta foarte frageda, a aratat un talent pentru scris. La varsta de 11 ani a scris The Wolf's Lair, o poveste cu talhari. In 1891 a absolvit Colegiul de inginerie civila Vyshny Volochyok (Vyshnevolotskoe uchilishche konduktorov putei soobshcheniya). Dupa ce a lucrat pentru perioade scurte in guvernoratele Novgorod si Vologda, in 1894 a venit sa lucreze pentru departamentul de cai navigabile din districtul Tomsk.

A strabatut caile navigabile regionale, masurand si realizand harti ale Enisei, Irtysh, Ob, Lena, Biya, Katun, Chulym, Angara si Tungusk inferior. Calatoriile sale l-au adus in contact nu numai cu minunile variate ale Siberiei, ci si cu numeroasele straturi ale societatii de acolo: muncitori, tarani, mineri de aur, criminali, vagabonzi ratacitori, exilati politici, sectanti. Calatoriile sale l-au adus in contact nu numai cu minunile variate ale Siberiei, ci si cu numeroasele straturi ale societatii de acolo: muncitori, tarani, mineri de aur, criminali, vagabonzi ratacitori, exilati politici, sectanti.

Prima sa publicatie a fost povestirea Kedr (1908) in ziarul ibirskaya Zhizn. Aceasta a fost urmata de Pomolilis (1909), o povestire desprinsa din viata din Tungus, care a fost publicata in ziarul Zaveti din Petersburg. In anul 1913 a inceput o cariera literara activa, iar doi ani mai tarziu s-a mutat la Petrograd, unde s-a imprietenit cu Maxim Gorki. Desi a numit Siberia "a doua sa patrie", s-a despartit de ea in 1915, mutandu-se la Petersburg atat pentru a lucra la Ministerul Transporturilor, cat si pentru a-si continua cariera de scriitor. Prima sa colectie de povestiri, Sibirsky Skaz (1916), a fost o celebrare a poporului siberian, a naturii si a vietii. De asemenea, continea in ea o reflectare a atitudinii revolutionar-democratice a autorului. Siskov a publicat volum in 1916, cu ajutorul prietenului sau, Gorki. Dupa Revolutia din Octombrie, Siskov s-a dedicat pe deplin scrisului.

Intre 1918 si 1924 a intreprins calatorii prin regiunile Petrograd, Tversk, Smolensk si Kostroma. Acestea au avut ca rezultatul Rzhanaya Rus, o alta colectie de povestiri. Vataga (1924) si Lake Peipus (1925) sunt povesti ale unor partizani revolutionari. In 1931 a publicat Stranniki (Vagabonzii), despre delincventi fara adapost in urma razboiului. Timp de doisprezece ani a lucrat la monumentala epopee Ugrium-Reka (1933, Fluviul mohorat). Aceasta este o tratare grandioasa, de 800 de pagini, a lacomiei, iubirii, succesului, esecului si violentei din jurul cautarii aurului in Siberia.

A petrecut iarna dintre anii 1941-1942 la Leningrad, in timpul blocadei naziste. Conditiile dure au avut un efect asupra sanatatii scriitorului, acum in varsta. A plecat la Moscova, unde a continuat sa lucreze la Emelyan Pugachev (Emelian Pugaciov), pe care nu a apucat sa-l finalizeze, dar a fost publicat postum (1947). Aceasta lucrare avea sa castige un premiu de stat. V. Ya. Siskov a murit la 6 martie 1945, iar postum, in anul urmator, a primit Premiul de Stat.

Opera: Kedr (1908); Pomolilis (1909); Rzhanaya Rus; Vataga (1924, Ceata); Lake Peipus (1925); Stranniki (1931); Ugrium-Reka (1933, Fluviul mohorat); Emelyan Pugachev (1947, Emelian Pugaciov); Taiga (Taigaua).