Uneori, dorința de a pleca nu mai poate fi ignorată. Așa s-a întâmplat și cu Mihai Barbu, care și-a strâns viața în câteva bagaje, și-a lăsat rutina în urmă și a pornit pe motocicletă spre Mongolia. În față: 26.000 de kilometri, patru luni de drum și 13 țări.
Mihai Barbu, născut în 1984, este scriitor și fotograf, absolvent de Litere. A lucrat în zona reportajului și a proiectelor documentare, iar această experiență se simte în felul în care privește lumea. Scrie limpede, fără artificii inutile, cu atenție pentru detalii și cu o curiozitate calmă față de oameni și locuri. În paginile sale nu există grabă; există observație, răbdare și o sinceritate care apropie cititorul de fiecare etapă a drumului.
Călătoria îl poartă prin Europa de Est, prin spațiul ex-sovietic și până în inima Asiei Centrale. Sunt zile cu ploaie măruntă, vânt tăios și praf care se așază peste tot. Sunt ore lungi petrecute în vămi, drumuri line care îți dau impresia de siguranță și altele care par să se termine brusc în câmp. Motocicleta devine sprijin și confident, casă provizorie și mijloc de supraviețuire. Fiecare etapă aduce un alt ritm, o altă stare, o altă lecție. Apar oboseala, îndoiala și momentele în care distanța pare prea mare. Dar apar și entuziasmul, libertatea și bucuria simplă. Înainte de plecare, Mihai Barbu găsește o soluție ingenioasă pentru a-și finanța aventura: împarte traseul în bucăți de câte 500 de kilometri și le „vinde”. Pentru fiecare segment, cumpărătorii primesc povestea și fotografiile realizate pe porțiunea respectivă de drum, numele lipit pe parbrizul motocicletei și o pietricică adunată din acel loc. Ideea transformă călătoria într-un proiect colectiv, într-o experiență împărtășită. În mai puțin de două săptămâni, toți kilometrii sunt rezervați, iar cele 43 de scrisori încep să fie trimise pe măsură ce drumul înaintează.
Cartea, publicată la editura Art în anul 2010, adună aceste scrisori și le transformă într-un jurnal de drum ilustrat cu peste 500 de fotografii color. Chipuri întâlnite la marginea drumului, orașe traversate în grabă, întinderi largi din stepa mongolă, pauze surprinse între două etape. Imaginile care completează textul păstrează ceva din liniștea sau asprimea locurilor și aduc mai aproape oamenii despre care se scrie. Se simte privirea unui fotograf care știe să aștepte momentul potrivit și să surprindă autenticitatea unei clipe.
„Vând kilometri” a ajuns rapid la cititori și a cunoscut reeditări, semn că povestea acestui drum a găsit ecou. Volumul a deschis apetitul pentru literatura românească de călătorie spusă din interior si demonstreaza ca distanțele mari se parcurg pas cu pas, iar fiecare bucată de drum are propria ei poveste.