Nikolai Alekseevici Ostrovski s-a nascut la 29 septembrie 1904 in satul Viliya, gubernia Volinia (astazi pe teritoriul Ucrainei). Provenea dintr-o familie modesta, tatal fiind muncitor feroviar, iar conditiile materiale dificile l-au obligat sa munceasca de mic si sa nu isi poata continua studiile in mod regulat. Copilaria grea, lipsurile si dorinta de a-si depasi conditia l-au apropiat de ideile revolutionare, iar in 1919 a intrat in randurile Komsomolului, organizatia de tineret comunist. In aceeasi perioada a participat activ la Razboiul Civil Rus, luptand in Armata Rosie. Experienta de razboi, ranile si bolile contractate (in special tifosul) i-au marcat definitiv sanatatea. Paralizia progresiva si pierderea aproape completa a vederii l-au condamnat, incepand din anii douazeci, la o viata de imobilizare la pat.

Izolarea fizica nu l-a impiedicat insa sa se dedice literaturii. A inceput sa scrie in prima jumatate a anilor 1920, cand a colaborat cu presa sovietica de tineret, publicand fragmente si povestiri in revista Garda Tanara. In 1932 a aparut in aceeasi revista primul sau roman, Asa s-a calit otelul, publicat mai intai in foileton, iar in 1934 in volum. Cartea este in mare parte autobiografica si are in centru destinul lui Pavel Korceaghin, un tanar revolutionar care, asemenea autorului, se sacrifica pentru idealurile comuniste si continua sa lupte chiar si atunci cand boala si suferinta il doboara. Romanul a fost scris in conditii dramatice: Ostrovski era deja aproape complet paralizat si orb, dictand textul mamei si sotiei sale.

Succesul acestui roman a fost urias. In Uniunea Sovietica, Asa s-a calit otelul a devenit repede una dintre cele mai citite carti ale realismului socialist, tradusa ulterior in numeroase limbi si considerata un manual moral pentru generatiile tinere. Mesajul cartii – potrivit caruia omul adevarat se formeaza prin sacrificiu, disciplina si devotament fata de cauza revolutionara – a servit perfect propagandei oficiale, dar a impresionat in acelasi timp prin sinceritatea trairilor inspirate din experienta personala a autorului.

In anii urmatori, Ostrovski a lucrat la al doilea roman, Nascut din furtuna, dedicat luptei tineretului sovietic in timpul Razboiului Civil. Din cauza agravarii bolii, nu a reusit sa il finalizeze, iar fragmentele au fost publicate postum, in 1936. Acestea pastreaza aceeasi linie tematica si stilistica, imbinand autobiograficul cu idealul revolutionar.

Nikolai Ostrovski a murit la 22 decembrie 1936, la doar 32 de ani, in Moscova. Viata si opera sa au fost transformate de regimul sovietic intr-un adevarat simbol al „omului nou”: scriitorul care, in ciuda handicapului fizic, a creat opere de referinta in spiritul comunist. Casa sa din Moscova a devenit muzeu, iar memoria lui a fost onorata prin statui, filme si manuale scolare.

Receptarea critica a fost profund diferita in functie de context. In Uniunea Sovietica, Ostrovski a fost elogiat drept un erou cultural si moral, model de devotament fata de Partid si de idealurile socialismului. Criticii occidentali au privit insa opera sa mai degraba ca literatura de propaganda, subliniind totusi forta autobiografica si dramatismul personal al autorului. Astazi, figura lui Ostrovski ramane ambivalenta: pe de o parte este vazut ca exponent al realismului socialist, pe de alta ca exemplu rar de vointa si creativitate in fata unor suferinte fizice extreme.

Opere: Asa s-a calit otelul.